Planeta Verde

Emisiunile RFI România sunt in vacanță. Vom relua programul obişnuit începând din 7 septembrie.

  1. Jul 13

    Bucureștiul va avea o Centură Verde. ”Un proiect extrem de necesar”

    Bucureștiul ar putea avea o Centură Verde. Primăria Generală vizează mai multe suprafeţe împădurite din Capitală și zona metropolitană, pe aproximativ 250 de hectare. Ce înseamnă asta și cum ar trebui să arate Centura Verde? Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Primăria Capitalei vrea să amenajeze Centura Verde a Bucureștiului. ”Vrem să amenajăm 250 de hectare de infrastructură verde nouă. Proiectul e cuprins în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, pe care l-am pus în dezbatere publică”, anunță instituția. Într-o primă fază, va fi elaborat un plan operaţional. Primăria Capitalei vrea să organizeze grupuri de lucru şi să implice mediul academic, societatea civilă şi sectorul privat. Primăria Capitalei vrea să extindă pădurile şi ariile naturale protejate cu suprafeţe noi, să regenereze şi să conserve spaţiile verzi deja existente (păduri, lacuri, situri protejate, parcuri), să dezvolte coridoare ecologice, să crească suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor și să reducă efectul de insulă de căldură în oraş. ”Centura Verde, un proiect extrem de ambițios” Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, spune că ”Centura Verde este un proiect extrem de necesar și extrem de ambițios, în același timp. Vorbim despre vegetație, care să joace un rol important în micșorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și despre un plan de amenajare teritorială a zonei metropolitane a Bucureștiului extrem de ambițios”. El precizează că ”vorbim de asemenea și de funcționalități precum recreerea, încurajarea recreerii. Hai să ne imaginăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat, la sfârșit de săptămână, putem să petrecem chiar două zile în proximitatea Bucureștiului, în această Centură Verde, putem să scăpăm de efectul insulei de căldură din interiorul orașului pe perioada de vară, relaxându-ne undeva la 50 de kilometri, 30 de kilometri de București”. Ciprian Gălușcă spune că ”pentru ca această infrastructură să capete viață, avem nevoie mai întâi de un plan și înainte de a avea planul ăsta, avem nevoie de o viziune, pentru că la momentul de față, atunci când vorbim despre Centura Verde, avem cu toții o înțelegere ușor diferită asupra acestui concept. De exemplu, unii dintre primarii, poate, din zona metropolitană sunt foarte îngrijorați că un astfel de concept ar putea să blocheze dezvoltarea locală, ceea ce nu e nimic mai eronat, pentru că din contră, vedem cu toții, acolo unde în exemple existente deja în Europa de Vest, acolo unde s-a generat astfel de infrastructură, s-a generat și dezvoltare economică și premisele, de fapt, unei dezvoltări economice sustenabile. Ca un scurt exemplu, Centura Verde poate să fie un loc de întâlnire între producători locali și bucureșteni care își pot face piața în week-end chiar vizitând componente din această Centură Verde. Mergem până la pădure cu bicicleta sau până la unul din lacurile din proximitatea Bucureștiului și pe drum reușim să trecem și printr-o piață de producători locali”.

  2. Jul 6

    Cât de poluat este aerul din București-Ilfov? (raport Ecopolis)

    Poluarea cu particule fine rămâne principala amenințare pentru sănătatea locuitorilor din București și Ilfov. Iată ce arată un studiu realizat de organizația Ecopolis privind calitatea aerului în Capitală și zona metropolitană. Directoarea executivă a asociației, Oana Neneciu, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că România riscă sancțiuni europene. Ecopolis a identificat în raportul privind calitatea aerului mai multe zone ale Bucureștiului, unde concentrațiile zilnice de particule fine depășesc limita legală. Printre ele, Obor/Veranda, Colentina, Chiajna-Militari, Sintești și Voluntari. Raportul Ecopolis privind calitatea aerului arată de asemenea o diferență masivă de poluare între anotimpuri: concentrațiile de PM 2,5 sunt mult mai mari iarna, decât vara, aproape dublu. Oana Neneciu spune că ”în 2025, calitatea aerului în Capitală și zonele metropolitane a fost la fel ca în anii precedenți, la fel de proastă. Odată ce se va transpune noua directivă europeană care reduce valorile poluanților destul de mult, vom avea depășiri aproape în tot Bucureștiul, plus zonele metropolitane”. Ea precizează că ”sursele de poluare sunt aceleași, sunt la fel de mari, de intense, pe timpul iernii avem același raport de poluare aproape dublă față de primăvară-vară, pentru că avem încălzirea aceasta rezidențială care este destul de învechită în toate formele ei, plus arderi intensive de tot felul de combustibili solizi sau de deșeuri și asta contribuie semnificativ pe perioada cuprinsă între octombrie și martie. Cum scade temperatura sub 10 grade Celsius, cum vedem această creștere a poluanților, a pulberilor în suspensie, PM 10 și PM 2,5”. Oana Neneciu precizează că locurile unde sunt amplasate stațiile de măsurare a calității aerului din rețeaua națională trebuie schimbate, pentru că unele dintre ele se află în zone cu trafic auto redus sau sunt înconjurate de multă verdeață: ”Iarna aceasta am reușit să facem o comparație, a venit o echipă din Germania, de la un ONG de acolo, care cu niște aparate foarte performante au măsurat oxizii de azot și particulele provenite din arderea aceasta pe combustie de la trafic și am reușit să măsurăm, pornind de la Piața Victoriei, apoi Piața Romană, Piața Universității și valorile erau și de șase ori mai mari decât erau la stația noastră oficială de la Cercul Militar”.

  3. Jun 29

    Biolog: CCR ne-a scos din lumea civilizată prin decizia privind hidrocentralele

    Critici dure ale societății civile, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate. Biologul Călin Dejeu și președinta organizației Bankwatch România, Ioana Ciută, au fost invitați la emisiunea Planeta Verde. Ioana Ciută (Bankwatch) spune că decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate va avea efecte negative asupra mediului: ”E o decizie foarte periculoasă, nu atât prin efectul imediat, cât prin acest precedent pe care îl creează. Mesajul politic până la urmă pe care l-a dat CCR a fost că putem modifica limitele unei arii protejate astăzi pentru hidrocentrale, poate mâine pentru o carieră, poate pentru un drum, poate pentru oricine are de făcut un profit economic sau politic de pe urma unui proiect”. Biologul Călin Dejeu critică în termeni și mai duri decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate: ”CCR ne-a scos din lumea civilizată prin această decizie, pentru că protecția mediului este un indicator esențial al unei societăți civilizate. Parcurile naționale reprezintă cel mai sensibil element al patrimoniului național, pentru că orice afectare a lor este un proces ireversibil. CCR în acest moment afectează generațiile următoare (...), și-a bătut joc de dreptul nostru constituțional la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Unul dintre principalii susținători ai proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate este senatorul PSD Daniel Zamfir. El a salutat pe Facebook decizia CCR: ”Urlete de disperare ale ONG-urilor soroșiste că putem termina hidrocentralele începute în urmă cu peste 30 de ani și blocate de soroșiști, tocmai ca România să nu aibă energie ieftină și să o importe chiar din țări care finanțează astfel de ONG-uri! Gata, șmecherilor! Ne-am prins că inventați motive apărând ”peștișorul auriu”, iar voi, de fapt, blocați accesul românilor la energie ieftină!”.

  4. Jun 22

    Adăposturi climatice, în teatre și muzee din București. Plus: sperietoarea El Niño

    Bucureștiul ar putea avea în această vară mai multe adăposturi climatice. E vorba de spații special amenajate în muzee, teatre și biblioteci, unde oamenii se pot odihni la aer condiționat și pot primi de asemenea apă și acces la toaletă. În paralel, se înmulțesc avertismentele experților privind fenomenul El Niño, care va agrava seceta şi ploile abundente. Invitați la emisiunea Planeta Verde: Sorin Cheval, cercetător științific la ANM și Gabriela Dinu (USR), consilieră generală în PMB. Sorin Cheval spune că fenomenul El Niño se întâmplă deja în 2026: ”Avertismentele sunt justificate, într-adevăr, avem un El Niño în desfășurare, care a început în primele luni din acest an. Deja, în zilele acestea, avem dovezi, avem apele din Pacificul de Sud cu câteva grade, cu trei grade mai calde decât la începutul anului. Deci fenomenul se întâmplă”. Expertul consideră însă că unele titluri din presă sunt exagerate. El mai precizează că Europa va fi afectată de El Niño de-abia pe finalul acestui an: ”Indiferent de El Niño sau nu, noi avem temperaturi foarte mari în multe regiuni, avem secetă care se întâmplă independent de El Niño. Ce este îngrijorător este faptul că El Niño se suprapune în ultimele două decenii peste o încălzire a planetei independente de El Niño (...). El Niño mai are o particularitate pentru Europa, ajunge cu o întârziere, noi vom avea efectele lui El Niño în Europa undeva în a doua parte a verii și mai ales în iarna 2026-2027, în vara 2027”. Unde vor fi adăposturi climatice în București? De partea sa, consilierul general Gabriela Dinu explică la RFI ce sunt adăposturile climatice care vor apărea în București: ”Adăposturile climatice sunt spații publice, dar am deschis și către privați această inițiativă, în care se va oferi populației protecție temporară în timpul fenomenelor meteo extreme, fie că vorbim despre caniculă, fie că vorbim despre ger sau despre furtuni”. Ea precizează că ”în administrarea Primăriei Capitalei există peste o sută de instituții, clădiri care pot organiza în cadrul lor un colț de adăpost climatic. Este un loc în care persoanele pot bea un pahar cu apă, este obligatoriu să aibă un loc de ședere pentru odihnă și un acces la toaletă (...). Primăria are în administrare muzee, teatre, biblioteci și atunci în toate aceste clădiri putem organiza astfel de adăposturi climatice”.

  5. Jun 15

    ”Asistăm la o campanie de demonizare a ursului. Statul român este indolent” (ONG)

    O campanie de demonizare a ursului. Iată cum califică la RFI vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Codruț Feher, valul de reacții din spațiul public privind incidentele din ultima perioadă. Vicepremierul interimar Tanczos Barna vrea să ceară Comisiei Europene să scoată ursul brun de pe lista speciilor protejate. Codruț Feher spune la emisiunea Planeta Verde despre incidentele cu urși că autoritățile nu-și fac treaba: ”În campania asta de demonizare a ursului, care este foarte bine orchestrată și funcționează, apare mereu această marotă a faptului că ursul e protejat și nu putem să-i facem nimic și de asta trebuie să luăm niște măsuri, să delistăm. Nu este adevărat, există și acum aceste mecanisme, însă nu se dorește punerea lor în aplicare”. Vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor consideră că ”este o indolență amestecată cu o acțiune deliberată de sabotare a acestor derogări, pentru ca situația să se inflameze de asemenea natură și să se ceară această delistare a ursului, care ce ar presupune, ar presupune vânarea ursului, așa cum sunt vânate specii care nu sunt strict protejate, gen căprior, cerb, iepure și așa mai departe”. Ce spune Tanczos Barna despre urși? De partea sa, Tanczos Barna a afirmat anterior că ”situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”. Vicepremierul interimar crede că situația poate fi rezolvată în România, ”doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”. El atrage atenția că avem ”zeci de tragedii”, din cauza atacurilor comise de urși. Codruț Feher crede că acesta nu este un argument: ”Nu este un argument, evident. În primul rând, nu știu de ce am avea nevoie să delistăm ursul în mod oficial, din Directivă, adică să îi scădem nivelul de proectție, când domnul Tanczos a făcut deja acest lucru prin seria de legi, în special legea din 2024, care a introdus cotă de vânătoare, e o cotă de vânătoare autentică, de 429 de urși, acum a ridicat-o la 859, este o vânătoare care nu se practică de personal specializat sau de instituții de forță ale statului, pentru a proteja populația, adică nu e o vânătoare exercitată asupra exemplarelor problematice, ci o vânătoare pe care o fac diverși cetățeni cu dare de mână, care plătesc sume mari gestionarilor de fonduri cinegetice și împușcă din pădure, probabil prin momeli, niște urși care nu au nici o legătură cu urșii problematici”. Codruț Feher amintește câteva măsuri eficiente pentru a ține urșii la distanță de comunitățile umane: gestionarea corectă a deșeurilor, instalarea de containere anti-urs și garduri electrice.

  6. May 25

    Parcul Herăstrău se va schimba la față. ”A fost un măcel acolo, mulți copaci au murit”

    Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”. Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”. ”A fost un măcel în Parcul Herăstrău” Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”. Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”. Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor. Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

About

Emisiunile RFI România sunt in vacanță. Vom relua programul obişnuit începând din 7 septembrie.

More From RFI România