Planeta Verde

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 2d ago

    Biolog: CCR ne-a scos din lumea civilizată prin decizia privind hidrocentralele

    Critici dure ale societății civile, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate. Biologul Călin Dejeu și președinta organizației Bankwatch România, Ioana Ciută, au fost invitați la emisiunea Planeta Verde. Ioana Ciută (Bankwatch) spune că decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate va avea efecte negative asupra mediului: ”E o decizie foarte periculoasă, nu atât prin efectul imediat, cât prin acest precedent pe care îl creează. Mesajul politic până la urmă pe care l-a dat CCR a fost că putem modifica limitele unei arii protejate astăzi pentru hidrocentrale, poate mâine pentru o carieră, poate pentru un drum, poate pentru oricine are de făcut un profit economic sau politic de pe urma unui proiect”. Biologul Călin Dejeu critică în termeni și mai duri decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate: ”CCR ne-a scos din lumea civilizată prin această decizie, pentru că protecția mediului este un indicator esențial al unei societăți civilizate. Parcurile naționale reprezintă cel mai sensibil element al patrimoniului național, pentru că orice afectare a lor este un proces ireversibil. CCR în acest moment afectează generațiile următoare (...), și-a bătut joc de dreptul nostru constituțional la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Unul dintre principalii susținători ai proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate este senatorul PSD Daniel Zamfir. El a salutat pe Facebook decizia CCR: ”Urlete de disperare ale ONG-urilor soroșiste că putem termina hidrocentralele începute în urmă cu peste 30 de ani și blocate de soroșiști, tocmai ca România să nu aibă energie ieftină și să o importe chiar din țări care finanțează astfel de ONG-uri! Gata, șmecherilor! Ne-am prins că inventați motive apărând ”peștișorul auriu”, iar voi, de fapt, blocați accesul românilor la energie ieftină!”.

    28 min
  2. Jun 22

    Adăposturi climatice, în teatre și muzee din București. Plus: sperietoarea El Niño

    Bucureștiul ar putea avea în această vară mai multe adăposturi climatice. E vorba de spații special amenajate în muzee, teatre și biblioteci, unde oamenii se pot odihni la aer condiționat și pot primi de asemenea apă și acces la toaletă. În paralel, se înmulțesc avertismentele experților privind fenomenul El Niño, care va agrava seceta şi ploile abundente. Invitați la emisiunea Planeta Verde: Sorin Cheval, cercetător științific la ANM și Gabriela Dinu (USR), consilieră generală în PMB. Sorin Cheval spune că fenomenul El Niño se întâmplă deja în 2026: ”Avertismentele sunt justificate, într-adevăr, avem un El Niño în desfășurare, care a început în primele luni din acest an. Deja, în zilele acestea, avem dovezi, avem apele din Pacificul de Sud cu câteva grade, cu trei grade mai calde decât la începutul anului. Deci fenomenul se întâmplă”. Expertul consideră însă că unele titluri din presă sunt exagerate. El mai precizează că Europa va fi afectată de El Niño de-abia pe finalul acestui an: ”Indiferent de El Niño sau nu, noi avem temperaturi foarte mari în multe regiuni, avem secetă care se întâmplă independent de El Niño. Ce este îngrijorător este faptul că El Niño se suprapune în ultimele două decenii peste o încălzire a planetei independente de El Niño (...). El Niño mai are o particularitate pentru Europa, ajunge cu o întârziere, noi vom avea efectele lui El Niño în Europa undeva în a doua parte a verii și mai ales în iarna 2026-2027, în vara 2027”. Unde vor fi adăposturi climatice în București? De partea sa, consilierul general Gabriela Dinu explică la RFI ce sunt adăposturile climatice care vor apărea în București: ”Adăposturile climatice sunt spații publice, dar am deschis și către privați această inițiativă, în care se va oferi populației protecție temporară în timpul fenomenelor meteo extreme, fie că vorbim despre caniculă, fie că vorbim despre ger sau despre furtuni”. Ea precizează că ”în administrarea Primăriei Capitalei există peste o sută de instituții, clădiri care pot organiza în cadrul lor un colț de adăpost climatic. Este un loc în care persoanele pot bea un pahar cu apă, este obligatoriu să aibă un loc de ședere pentru odihnă și un acces la toaletă (...). Primăria are în administrare muzee, teatre, biblioteci și atunci în toate aceste clădiri putem organiza astfel de adăposturi climatice”.

    29 min
  3. Jun 15

    ”Asistăm la o campanie de demonizare a ursului. Statul român este indolent” (ONG)

    O campanie de demonizare a ursului. Iată cum califică la RFI vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Codruț Feher, valul de reacții din spațiul public privind incidentele din ultima perioadă. Vicepremierul interimar Tanczos Barna vrea să ceară Comisiei Europene să scoată ursul brun de pe lista speciilor protejate. Codruț Feher spune la emisiunea Planeta Verde despre incidentele cu urși că autoritățile nu-și fac treaba: ”În campania asta de demonizare a ursului, care este foarte bine orchestrată și funcționează, apare mereu această marotă a faptului că ursul e protejat și nu putem să-i facem nimic și de asta trebuie să luăm niște măsuri, să delistăm. Nu este adevărat, există și acum aceste mecanisme, însă nu se dorește punerea lor în aplicare”. Vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor consideră că ”este o indolență amestecată cu o acțiune deliberată de sabotare a acestor derogări, pentru ca situația să se inflameze de asemenea natură și să se ceară această delistare a ursului, care ce ar presupune, ar presupune vânarea ursului, așa cum sunt vânate specii care nu sunt strict protejate, gen căprior, cerb, iepure și așa mai departe”. Ce spune Tanczos Barna despre urși? De partea sa, Tanczos Barna a afirmat anterior că ”situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”. Vicepremierul interimar crede că situația poate fi rezolvată în România, ”doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”. El atrage atenția că avem ”zeci de tragedii”, din cauza atacurilor comise de urși. Codruț Feher crede că acesta nu este un argument: ”Nu este un argument, evident. În primul rând, nu știu de ce am avea nevoie să delistăm ursul în mod oficial, din Directivă, adică să îi scădem nivelul de proectție, când domnul Tanczos a făcut deja acest lucru prin seria de legi, în special legea din 2024, care a introdus cotă de vânătoare, e o cotă de vânătoare autentică, de 429 de urși, acum a ridicat-o la 859, este o vânătoare care nu se practică de personal specializat sau de instituții de forță ale statului, pentru a proteja populația, adică nu e o vânătoare exercitată asupra exemplarelor problematice, ci o vânătoare pe care o fac diverși cetățeni cu dare de mână, care plătesc sume mari gestionarilor de fonduri cinegetice și împușcă din pădure, probabil prin momeli, niște urși care nu au nici o legătură cu urșii problematici”. Codruț Feher amintește câteva măsuri eficiente pentru a ține urșii la distanță de comunitățile umane: gestionarea corectă a deșeurilor, instalarea de containere anti-urs și garduri electrice.

    29 min
  4. May 25

    Parcul Herăstrău se va schimba la față. ”A fost un măcel acolo, mulți copaci au murit”

    Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”. Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”. ”A fost un măcel în Parcul Herăstrău” Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”. Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”. Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor. Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

    28 min
  5. May 11

    WWF, 20 de ani în România. ”Provocarea cea mai mare a fost să schimbăm mentalități”

    Una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, WWF, împlinește 20 de ani de activitate în România. Ce a reușit să schimbe în tot acest timp, care e principala realizare și unde mai e de lucru? Invitată la Planeta Verde a fost directoarea WWF România, Orieta Hulea. Peste 200 de proiecte puse în aplicare, aproape 80 de experți și multă reziliență. Așa arată în câteva cuvinte bilanțul WWF în cei 20 de ani de activitate în România, spune la RFI directoarea ONG-ului, Orieta Hulea. Întrebată ce a reușit să schimbe WWF în cele două decenii de activitate în România, ea a răspuns: ”Noi am încercat prin fiecare proiect pe care l-am implementat să avem un impact, să facem schimbări pe termen lung, noi încercăm să înțelegem problemele de la nivel local și să le transpunem în soluții care să adreseze probleme sistemice pe termen lung”. WWF s-a axat în cei 20 de ani de activitate în România în special pe probleme legate de păduri, gestionarea populației de urși, programe educaționale și repopularea Dunării cu sturioni. Provocarea cea mai mare pentru WWF, în 20 de ani de activitate în România Care a fost provocarea cea mai mare în acești 20 de ani pentru WWF România? Orieta Hulea: ”Provocarea cea mai mare este să schimbăm mentalități și să construim parteneriate cu autoritățile locale, cu comunitățile, pentru că asta cere timp, răbdare și prezență continuă acolo unde am început să lucrăm”. Când vine vorba de păduri, 80 de mii de hectare au fost incluse în catalogul național al pădurilor virgine. De asemenea, WWF România a repopulat Dunărea cu 60 de mii de exemplare de sturion. ONG-ul a ajutat în acești 20 de ani la armonizarea legislației de mediu cu normele europene și a avut peste 400 de contribuții directe la politici publice. WWF a a avut și proiecte de educație de mediu: a implicat peste 30 de mii de tineri în programe educaționale și a mobilizat în ultimii 20 de ani două mii de voluntari.

    28 min

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

More From RFI România