Planeta Verde

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 6d ago

    Starea Climei 2026: Mii de români, morți din cauza căldurii. Furtuni mai rare, dar mai violente

    Anul 2025 a fost al cincilea cel mai cald din ultimii 125 de ani. Căldura a fost asociată cu aproape 2.900 de decese în vara anului trecut, conform raportului Starea Climei 2026, coordonat de InfoClima. Cercetarea vizează anul 2025, chiar dacă a fost publicată anul acesta. În 2025 au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. La realizarea studiului au participat 26 de cercetători. Unul dintre ei este Bogdan Antonescu, expert în analizarea fenomenelor meteo extreme, invitat la Planeta Verde. Raportul Starea Climei arată că insula de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români. Cea mai mare temperatură din România anul trecut a fost 43,4 grade Celsius, înregistrată pe 26 iulie, la Calafat. Raportul Starea Climei arată că 36 de zile au fost incluse în valuri de căldură în 2025, față de o medie de doar 3,9 zile pe an în perioada 1971-2000. De asemenea, anul trecut au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. Raportul arată că furtunile lovesc cel mai greu acolo unde resursele sunt mai puține. Raportul Starea Climei arată că sub 3% din pierderile produse de fenomenele extreme în România în 1980-2024 au fost asigurate, față de aproape 20% media europeană. Cercetătorul Bogdan Antonescu spune că ”chiar dacă anul 2025 nu a fost un an record, asta nu înseamnă că nu avem partea aceasta de creștere a temperaturii medii globale, dar trendul este clar, temperatura medie globală crește de la un an la altul atunci când ne uităm pe termen foarte lung, iar impactul tinde să devină din ce în ce mai mare, că este vorba de decese asociate valurilor de căldură, că este vorba de pagube produse de furtuni sau de rezerva de apă, impact asupra agriculturii, toate lucrurile acestea sunt în creștere, pentru că temperatura medie globală este în creștere”.

  2. Oct 12

    ONG-urile sesizează CE: ”Legea privind urșii, un atac fără precedent la adresa biodiversității”

    Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană. Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”. Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”. Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”. Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

  3. Oct 5

    Grădina unui palat celebru din București, revitalizată de un ONG

    O organizație neguvernamentală și-a propus să revitalizeze grădinile unor palate celebre din București. Club Clorofila lucrează în această perioadă alături de mai mulți voluntari la reabilitarea grădinii casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, după acțiuni similare la Palatul Suțu și Muzeul Hărților. Este vorba de un model ce poate fi replicat cu succes și în alte zone ale orașului și chiar ale țării, spune la emisiunea Planeta Verde fondatoarea asociației, Cătălina Bolozan. Club Clorofila vrea să revitalizeze grădina casei Filipescu-Cesianu din București, unde funcționează Muzeul vârstelor. Peisagiștii au făcut o evaluare a spațiului verde, după care au început acțiunile de întreținere și regenerare ecologică, alături de voluntari. În paralel, are loc un cerc de anxietate climatică, unde participanții sunt îndrumați de o psihoterapeută. Cătălina Bolozan explică: ”Noi ne aflăm acolo pentru o perioadă de câteva luni, am început să cercetăm grădina prin luna martie și petrecem timp în ea până la finalul anului și sperăm și pe urmă. Proiectul are două dimensiuni, una de revitalizare ecologică a spațiului, care am aflat că a fost mereu o mică pădure urbană, este o grădină foarte mare, are peste 2.000 de metri pătrați, este puțin ascunsă de acel gard, doar că atunci când intri în ea, îți dai seama cât este de mare. Am trecut printr-o serie de laboratoare, cercetări, discuții cu comunitatea locală, iar acum am început activitățile practice”. Fondatoarea Club Clorofila precizează că ”ne uităm și la dimensiunea emoțională a schimbărilor climatice și la efectul pe care îl au asupra stării noastre de bine, asupra percepției despre viitor și facem asta în cadrul unor cercuri pentru anxietate climatică. Aceste întâlniri au loc o dată pe lună, sunt ghidate de o psihoterapeută și până acum feed-back-ul a fost foarte-foarte bun”. Detalii despre proiectele Club Clorofila, aici.

  4. Sep 28

    Zone de emisii scăzute, în București? ”În primele luni, avertisment, ulterior, amendă”

    Bucureștiul ar trebui să aibă zone cu nivel scăzut de emisii, cum se întâmplă deja de ani buni în alte mari orașe ale Europei, cer organizațiile neguvernamentale. O petiție lansată de Asociația Bucureșteană pentru Mobilitate Sustenabilă cere autorităților Capitalei să ia măsuri în acest sens. Avocata Anamaria Gram, reprezentantă a organizației amintite, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce sunt zonele cu nivel scăzut de emisii? Anamaria Gram: ”Este vorba de o măsură foarte des întâlnită în peste 300 de orașe europene, o măsură menită să reducă poluarea aerului în orașe, poluarea cauzată de trafic”. Cine ia decizia privind zonele cu nivel scăzut de emisii? ”Se adoptă la nivelul Primăriei orașului un calendar pe mai mulți ani, pe 10, 15, 20 de ani, prin care se stabilesc datele de la care vehiculele extrem de poluante nu mai au voie să circule în oraș. Deci este o eliminare treptată din parcul auto a vehiculelor poluante”, precizează reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Cum elimini mașinile poluante din trafic? Ce înseamnă vehicul poluant? Anamaria Gram: ”Vehicul poluant merge până la Euro 6 diesel. Este o diferență foarte mare între motoarele care consumă motorină și cele care consumă benzină, GPL. Noi am prevăzut distict etapele. Dieselul fiind mult mai poluant, va fi scos puțin mai repede, de exemplu, Euro 3 diesel va fi scos mai repede decât Euro 3 pe benzină”. De ce e nevoie de zone cu nivel scăzut de emisii? ”Din multe surse și surse independente care ne informează cu privire la gradul de poluare, vedem că sunt depășiri la anumiți poluanți în municipiul București, am și fost condamnați de CJUE în 2020 cu privire la depășirea de PM10”, explică reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Ea precizează că ”este o decizie care se ia foarte greu, în toate orașele s-a luat foarte greu (...), este o măsură nepopulară. Am depus un proiect de hotărâre la Primăria Generală și toți bucureștenii care sunt conștienți că le este afectată sănătatea pot să semneze pentru acest proiect de hotărâre și uite așa, în doi, trei ani o să ne îmbunătățim calitatea aerului”. Anamaria Gram spune că ”la Paris, a funcționat fără camere video și fără amenzi, a fost mai mult o măsură de educare, ei au niște stickere pe care le pun, cu diferite culori (...). În Londra, în câteva luni s-au văzut rezultatele, pentru că au făcut cu camere de citire automată a numărului de înmatriculare”. Ce riscă șoferii? ”În primele luni este doar un avertisment, am prevăzut în proiectul de hotărâre să fie doar avertizați și ulterior, amendă”, precizează Anamaria Gram. Petiția privind zonele cu nivel scăzut de emisii poate fi semnată aici.

  5. Jul 13

    Bucureștiul va avea o Centură Verde. ”Un proiect extrem de necesar”

    Bucureștiul ar putea avea o Centură Verde. Primăria Generală vizează mai multe suprafeţe împădurite din Capitală și zona metropolitană, pe aproximativ 250 de hectare. Ce înseamnă asta și cum ar trebui să arate Centura Verde? Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Primăria Capitalei vrea să amenajeze Centura Verde a Bucureștiului. ”Vrem să amenajăm 250 de hectare de infrastructură verde nouă. Proiectul e cuprins în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, pe care l-am pus în dezbatere publică”, anunță instituția. Într-o primă fază, va fi elaborat un plan operaţional. Primăria Capitalei vrea să organizeze grupuri de lucru şi să implice mediul academic, societatea civilă şi sectorul privat. Primăria Capitalei vrea să extindă pădurile şi ariile naturale protejate cu suprafeţe noi, să regenereze şi să conserve spaţiile verzi deja existente (păduri, lacuri, situri protejate, parcuri), să dezvolte coridoare ecologice, să crească suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor și să reducă efectul de insulă de căldură în oraş. ”Centura Verde, un proiect extrem de ambițios” Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, spune că ”Centura Verde este un proiect extrem de necesar și extrem de ambițios, în același timp. Vorbim despre vegetație, care să joace un rol important în micșorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și despre un plan de amenajare teritorială a zonei metropolitane a Bucureștiului extrem de ambițios”. El precizează că ”vorbim de asemenea și de funcționalități precum recreerea, încurajarea recreerii. Hai să ne imaginăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat, la sfârșit de săptămână, putem să petrecem chiar două zile în proximitatea Bucureștiului, în această Centură Verde, putem să scăpăm de efectul insulei de căldură din interiorul orașului pe perioada de vară, relaxându-ne undeva la 50 de kilometri, 30 de kilometri de București”. Ciprian Gălușcă spune că ”pentru ca această infrastructură să capete viață, avem nevoie mai întâi de un plan și înainte de a avea planul ăsta, avem nevoie de o viziune, pentru că la momentul de față, atunci când vorbim despre Centura Verde, avem cu toții o înțelegere ușor diferită asupra acestui concept. De exemplu, unii dintre primarii, poate, din zona metropolitană sunt foarte îngrijorați că un astfel de concept ar putea să blocheze dezvoltarea locală, ceea ce nu e nimic mai eronat, pentru că din contră, vedem cu toții, acolo unde în exemple existente deja în Europa de Vest, acolo unde s-a generat astfel de infrastructură, s-a generat și dezvoltare economică și premisele, de fapt, unei dezvoltări economice sustenabile. Ca un scurt exemplu, Centura Verde poate să fie un loc de întâlnire între producători locali și bucureșteni care își pot face piața în week-end chiar vizitând componente din această Centură Verde. Mergem până la pădure cu bicicleta sau până la unul din lacurile din proximitatea Bucureștiului și pe drum reușim să trecem și printr-o piață de producători locali”.

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

More From RFI România