Planeta Verde

RFI România
  • 0.0 (0)
  • EDUCATION
  • UPDATED WEEKLY

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 2D AGO

    Parcul Herăstrău se va schimba la față. ”A fost un măcel acolo, mulți copaci au murit”

    Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”. Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”. ”A fost un măcel în Parcul Herăstrău” Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”. Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”. Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor. Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

    28 min

  2. MAY 18

    Copacul cu numărul două milioane, plantat de asociația Viitor Plus

    Plantări de copaci, reciclarea deșeurilor și programe de educație de mediu. Pe scurt, bilanțul organizației Viitor Plus pe anul trecut și perspectivele pe 2026. Invitată la emisiunea Planeta Verde este președinta și fondatoarea asociației, Teia Ciulacu. Organizația de mediu Viitor Plus a plantat în 2025 copacul cu numărul două milioane. E un moment simbolic în spatele căruia au stat multă implicare și zeci de mii de voluntari. Ce înseamnă două milioane de arbori plantați? Unde se fac plantări de copaci, cum sunt alese zonele care vor fi împădurite? Multă lume face plantări de copaci, dar nu întotdeauna procedura e corectă. Contează nu doar unde se fac plantările, ci și cum se fac, ce specii de arbori sunt alese și cum e îngrijită pădurea în primii ei ani de viață. Viitor Plus are și programe de responsabilizare socială. Îi încurajează de exemplu pe oameni să colecteze deșeurile separat. ONG-ul a pus pe picioare Harta Reciclării, care a crescut la peste 18.000 de puncte de colectare și reutilizare. Cum funcționează, concret? De ce este România printre codașele UE în privința colectării separate și reciclării deșeurilor? Viitor Plus are și programe de educație. Asociația organizează anual Eco Provocarea, un concurs național de educație de mediu pentru elevii și profesorii din școli generale și licee.

    17 min

  3. MAY 11

    WWF, 20 de ani în România. ”Provocarea cea mai mare a fost să schimbăm mentalități”

    Una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, WWF, împlinește 20 de ani de activitate în România. Ce a reușit să schimbe în tot acest timp, care e principala realizare și unde mai e de lucru? Invitată la Planeta Verde a fost directoarea WWF România, Orieta Hulea. Peste 200 de proiecte puse în aplicare, aproape 80 de experți și multă reziliență. Așa arată în câteva cuvinte bilanțul WWF în cei 20 de ani de activitate în România, spune la RFI directoarea ONG-ului, Orieta Hulea. Întrebată ce a reușit să schimbe WWF în cele două decenii de activitate în România, ea a răspuns: ”Noi am încercat prin fiecare proiect pe care l-am implementat să avem un impact, să facem schimbări pe termen lung, noi încercăm să înțelegem problemele de la nivel local și să le transpunem în soluții care să adreseze probleme sistemice pe termen lung”. WWF s-a axat în cei 20 de ani de activitate în România în special pe probleme legate de păduri, gestionarea populației de urși, programe educaționale și repopularea Dunării cu sturioni. Provocarea cea mai mare pentru WWF, în 20 de ani de activitate în România Care a fost provocarea cea mai mare în acești 20 de ani pentru WWF România? Orieta Hulea: ”Provocarea cea mai mare este să schimbăm mentalități și să construim parteneriate cu autoritățile locale, cu comunitățile, pentru că asta cere timp, răbdare și prezență continuă acolo unde am început să lucrăm”. Când vine vorba de păduri, 80 de mii de hectare au fost incluse în catalogul național al pădurilor virgine. De asemenea, WWF România a repopulat Dunărea cu 60 de mii de exemplare de sturion. ONG-ul a ajutat în acești 20 de ani la armonizarea legislației de mediu cu normele europene și a avut peste 400 de contribuții directe la politici publice. WWF a a avut și proiecte de educație de mediu: a implicat peste 30 de mii de tineri în programe educaționale și a mobilizat în ultimii 20 de ani două mii de voluntari.

    28 min

  4. MAY 4

    Studiu: Orașele pierd spații verzi, iar aerul devine tot mai greu de respirat

    Trei din patru bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului. Acestea sunt datele unui studiu realizat de Active Research și comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană. Invitat la Planeta Verde este vicepreședintele Rețelei, Adi Dohotaru. Orașele pierd spații verzi, iar aerul devine tot mai greu de respirat, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană. Dezvoltarea imobiliară haotică e percepută ca principala amenințare la adresa spațiilor verzi de aproape 64% dintre locuitorii marilor orașe din România. De asemenea, 57% sunt nemulțumiți de calitatea aerului, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană. Rezultatele indică o legătură directă între degradarea spațiilor verzi și calitatea aerului din orașe. În Capitală, trei sferturi dintre locuitori se declară nemulțumiți de aerul pe care îl respiră, în timp ce la Iași vorbim de 63%. Cluj-Napoca înregistrează un nivel mai mic, mai exact de 48 de procente, sub media națională. Studiul mai arată că spațiile verzi sunt percepute ca esențiale pentru sănătate. 95% dintre cei intervievați afirmă că există o legătură directă între starea de sănătate și accesul la natură urbană.

    32 min

  5. APR 27

    ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, educație de mediu cu zâmbetul pe buze

    Cum contribuie pârțurile unei vaci la schimbările climatice? Ce determină bătaia vântului? Cum poți crea fulgere în propria sufragerie? ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, apărută la editura Seneca, ne propune într-un mod jucăuș să reflectăm asupra schimbărilor climatice. Anastasia Staicu (Asociația SNK) și Ana-Maria Pălăduș (Asociația REPER21) au fost invitate la emisiunea Planeta Verde. ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme” este o carte cu amprentă climatică zero: volumul e tipărit pe hârtie reciclată, iar asociația SNK plantează anual copaci. Fondatoarea asociației, Anastasia Staicu, spune la emisiunea Planeta Verde de ce a simțit nevoia să publice o carte de acest gen: ”Nevoia unei edituri verzi, ceea ce este Seneca, nu e doar să publice cărți de mediu, ci să publice cărți de mediu care să se și citească. Publicând destul de multe volume mai academice, am ajuns la concluzia că până și adultului poate îi este mai ușor să înțeleagă diferența dintre climă și vreme, cu ajutorul unei marmote, de exemplu, din carte”.     Vicepreședinta Asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș afirmă de partea sa că ”e foarte important să nu comunicăm într-un mod anxiogen despre schimbările climatice, mai ales că e un subiect care poate foarte ușor genera frică, sunt chestiuni complexe de înțeles științific, deci e important să comunicăm cu înțelepciune despre acest subiect. Cartea aduce un lucru foarte important: când comunicăm, să o facem în primul rând cu umor, cu zâmbetul pe buze”.

    29 min

  6. APR 20

    ”Centrul Bucureștiului este batjocorit” (Dan Trifu, Eco-Civica)

    Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”. În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”. Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

    30 min

  7. APR 6

    WWF: Cota de intervenție pentru urși ridică mari semne de întrebare

    O măsură a Senatului privind populația de urși din România este criticată de activiștii de mediu. Camera superioară a Parlamentului a decis o cotă de intervenție preventivă de 859 de exemplare pe anul acesta pentru ursul brun. O decizie ce ridică mari semne de întrebare, i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde expertul în carnivore mari Cristian Papp, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la asociația WWF România. Cristian Papp spune despre decizia Senatului privind urșii că ”această propunere de cotă se bazează pe studiul genetic prezentat în decembrie anul trecut și acolo nu există foarte multe date care să certifice cumva acea cifră, acel interval de 10.400-12.700 de urși, adică toată lumea pune întrebări. Inclusiv experți din Europa în momentul în care au văzut rezultatele studiului și acel raport sumar au venit inclusiv către noi să ne întrebe cum e posibil așa ceva și nefiind un studiu transparent, adică acolo nu a fost nimeni implicat, în afară de echipa de proiect, nu știm ce s-a întâmplat exact”. Expertul WWF precizează că propunerea de cotă pentru urși ”ridică niște semne de întrebare, pentru că vorbim totuși de o cifră destul de mare, 859 de exemplare, la care se adaugă alte 110 pentru intervenție, plus din păcate nu cunoaștem magnitudinea braconajului, nu știm exact câte exemplare sunt ucise pe drumuri și respectiv căi ferate. Cu siguranță că vorbim în acest scenariu de o ieșire de cel puțin 1.000 de urși pe an”. Câți urși sunt în realitate în România? Ce riscă autoritățile române, dacă insistă cu această cotă de intervenție pentru ursul brun? Vorbim de o încălcare a directivelor europene?

    29 min

  8. MAR 30

    Sondaj Greenpeace: Energia verde, soluția pentru independența energetică a României

    Energia regenerabilă este soluția pentru independența energetică a țării, cred șase din zece români, conform unui sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. În plus, două treimi se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă. Purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Mihnea Matache spune că ”populația din România vede potențialul, este optimistă în ceea ce privește energia regenerabilă și nu doar că este optimistă, ci observă că de fapt energia regenerabilă a fost cel mai de succes proiect energetic în România până astăzi. În România, sunt peste 270.000 de prosumatori”. Președintele Nicușor Dan, premierul italian Giorgia Meloni și liderii altor opt state cer Uniunii Europene să revizuiască rapid legislația Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei, potrivit G4Media. Cei zece lideri europeni susțin că legislația verde actuală a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”. Purtătorul de cuvânt al Greenpeace România critică poziția lui Nicușor Dan: ”Este o poziție total eronată. Mecanismul prin care UE a instrumentat această decarbonizare a urmărit fix ajutorarea acestor companii, de fapt. Avem termocentrale pe cărbune de exemplu sau companii poluatoare, care au trebuit să plătească aceste credite de carbon, dar banii din aceste credite de fapt tot către ei s-au reinvestit, în proiecte de energie sustenabilă. Deci practic, e o minciună să spunem că a fost o mișcare europeană de a falimenta aceste companii, nu, a fost un instrument de tranziție, de fapt”. Contextul În UE, există în prezent două curente de opinii: unul care spune că trebuie să insistăm pe combustibilii fosili, cel puțin temporar, pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, altul care afirmă că dimpotrivă, este momentul cel mai bun să investim masiv în surse verzi de energie. Ce va alege statul român? Autoritățile române spun că au nevoie de o plasă de siguranță, pentru că ai zile fără soare sau în care vântul nu bate. Este acesta un argument valabil? Greenpeace România sprijină înființarea primelor comunități de energie din țară. Ce sunt aceste comunități? O asemenea comunitate îți poate asigura energie în mod regulat, fără întreruperi? Sondajul comandat de Greenpeace poate fi consultat aici.

    30 min
See All (24)

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Planeta Verde

More From RFI România