Revista presei românești

RFI România
  • 0.0 (0)
  • NEWS
  • UPDATED DAILY

Cele mai importante subiecte din presa românească.

  1. 1D AGO

    Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților (Adevărul)

    „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) - Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) - Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) - Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews)  „O decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului”. Doi foști judecători CCR explică miza reală a pensiilor speciale (Cotidianul) Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde Legii Guvernului Bolojan de reducere a cuantumului pensiilor magistraților. „Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse”, afirmă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, după decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. El avertizează că în perioada următoare ar putea urma „o avalanșă de pensionări ale magistraților”. O opinie diferită vine din partea fostului judecător CCR Tudorel Toader, care susține că judecătorii constituționali au pus în balanță principiul echității. El adaugă că discuția juridică nu este închisă definitiv.  Pe larg în Cotidianul. Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților (Adevărul) Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică. În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan.  „În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc pentru ziarul Adevărul. Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt. Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi. Magistrații au pierdut la CCR. E o victorie definitivă? (DW) Reforma pensiilor magistraților proiectată de Ilie Bolojan e constituțională, dar decizia CCR nu garantează modificările ulterioare, avertizează jurnalista Sabina Fati. CCR a mai sprijinitc, în 2000, revenirea la vârsta de pensionare de peste 60 de ani, după ce Valeriu Stoica, ministru liberal al Justiției, a creat în 1997 condiții speciale pentru magistrați. 7 ani mai târziu pensiile deveneau și mai mari: în loc să rămână 80% din venitul net din momentul ieșirii la pensie, au devenit 80% din venitul brut, deci mai mari decât salariile. În 2010, fostul președinte Traian Băsescu a vrut și el să elimine pensiile speciale ale magistraților, dar deși parlamentul l-a ajutat, Curtea Constituțională cu implicarea Înaltei Curți s-a opus. Atunci, în plină austeritate, Băsescu a reușit să elimine șapte din cele opt categorii de pensii speciale. Magistrații au rămas însă pe poziție, deși judecătorii CCR au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale celor din Armată, Interne, servicii speciale, parlament și diplomați. Totuși, în România, nimic nu e ireversibil, conchide Sabina Fati pe pagina DW.  Ce caută Nicușor Dan lângă Donald Trump și Viktor Orban? Claritatea morală, înlocuită de independența solidară (G4Media) În sfârșit înțelegem conceptul ambiguu de ”independență solidară” introdus de președintele Nicușor Dan în Strategia de Apărare: jucăm la toate capetele, comentează dur jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.  Șeful statului merge în SUA la Consiliul pentru Pace, inventat de Trump ca să nu rateze nici anul acesta Nobelul. Va fi probabil singurul șef de stat din UE alături de Trump, dacă nu îl socotim pe Viktor Orban, calul troian al Rusiei. Ni se va replica de către susținătorii președintelui că însăși Comisia Europeană, plus Italia, Grecia și Cipru – state membre UE, vor fi reprezentate în SUA. Desigur, doar că la nivel diplomatic inferior, de comisar european sau ministru. Nicușor Dan va fi singurul șef de stat sau de guvern dintr-un stat membru aliniat cu Bruxelles-ul care rupe solidaritatea europeană și validează un capriciu faraonic al lui Donald Trump. E același Donald Trump care a amenințat, la propriu, integritate teritorială a UE prin pretențiile asupra Groenlandei. Tot președintele SUA acuză constant UE că e pe cale de dispariție și că e vinovată de cenzură (ce ironie, tocmai el care cenzurează vocile incomode din media americană). Trump care ne-a anunțat oficial că va interveni în alegerile europene, sprijind partidele anti-UE, cum o face în Ungaria. Prezența președintelui Nicușor Dan la Washington, în aceste condiții, arată ca o gudurare pe lângă stăpânul cel puternic. O tentativă de cumpărare a bunăvoinței. Participarea lui Nicuşor Dan la Consiliul pentru Pace împarte intelectualii din România. Cine îl susţine şi cine îl critică (HotNews) HotNews a discutat cu mai mulți intelectuali și analiști despre ce cred despre vizita șefului statului. Unii susţin vizita, iar alţii critică vehement alegerea preşedintelui. Care sunt argumentele lor? Alina Mungiu Pippidi, profesoară de politici publice: „Având în vedere că sunt și alte țări europene ca observatori, mai ales Italia, nu cred că România o să plătească în Europa pentru acest mic oportunism. Mai degrabă mă tem să nu fie inutil”. Cristian Pîrvulescu, profesor: „În diplomație, rangul delegației transmite un mesaj la fel de clar ca declarațiile oficiale”. Teodor Baconschi diplomat și scriitor: „Era în interesul nostru să fim prezenţi”. Cristian Preda, profesor: „Mă tem că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”. Costi Rogozanu, profesor și publicist: „Avea o bună ocazie să tacă”. Radu Vancu, scriitor: „România a fost prinsă aici cu mâna la spate: pe de o parte, economic nu putem funcționa fără UE; pe de alta, militar nu putem funcționa fără parteneriatul strategic cu SUA. Astfel încât, pentru a nu compromite relația cu Trump, președintele Dan i-a acceptat invitația. De fapt, e o simulare de participare la un simulacru de instituție”.

    6 min

  2. 1D AGO

    Călătorie în SUA cu teme nefăcute. România rămâne vulnerabilă la critica lui Donald Trump (SpotMedia)

    Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) - Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) - Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) - Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo) Modificarea pensiilor magistraților, în a șasea ședință de la CCR / Judecătorii discută astăzi solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea europeană de Justiție. Ce variante au pe masă (HotNews) Hotnews informează că judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi, de la ora 11.00, într-o nouă ședință pe proiectul de lege al Guvernului Bolojan care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce pensiile magistraților. Proiectul este blocat din decembrie pe masa CCR. La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. Una dintre variantele pentru ședința de astăzi este ca judecătorii Curții Constituționale să decidă sesizarea CJUE pe problema pensiilor magistraților, așa cum a cerut ICCJ. Surse din CCR au declarat marți pentru HotNews că balanța înclină spre sesizarea CJUE, dar o decizie nu a fost luată.  Fost președinte al CCR Augustin Zegrean afirma, într-un interviu la Digi24, că dacă CJUE este sesizată, procedura poate dura până la doi ani, perioadă în care legea nu poate intra în vigoare. Călătorie în SUA cu teme nefăcute. România rămâne vulnerabilă la critica lui Donald Trump (SpotMedia) Înainte de a pleca spre Washington pentru a participa la Consiliul Păcii, clubul diplomatic lansat de Donald Trump, președintele României a anunțat că principalul motiv pentru care a decis să se alăture acestui controversat proiect e reprezentat de încercarea de-a reface “relațiile privilegiate” cu SUA. În extinsul interviu oferit Radio România Actualități, Nicușor Dan admite din nou că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a provocat o schimbare a atitudinii administrației Donald Trump față de țara noastră. Odată cu trecerea timpului, se conturează tot mai mult imaginea că România a fost cea mai lovită membră NATO de atacurile hibride ale Rusiei.  Colapsul politic provocat în noiembrie 2024 și documentat pe larg ca fiind rezultatul unei acțiuni intense, puternice și sofisticate lansate de Kremlin și executate de rețelele de influență de la București a reprezentat un mare succes al Moscovei și un eșec greu de interiorizat de instituțiile din sistemul de apărare a României. Problema e atât de complicată, iar eșecul serviciilor de informații atât de extins, încât Nicușor Dan, deși a promis în repetate rânduri că va veni în fața opiniei publice cu un raport complet despre ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și cum a fost propulsat Călin Georgescu de către serviciile secrete ruse în finala prezidențială, n-a reușit s-o facă până acum, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. Continuarea, pe pagina SpotMedia. Ce înseamnă pentru români că datoria publică a depășit 60% din PIB: Ne împrumutăm cel mai rapid din UE doar pentru a supraviețui (Adevărul) Analiștii avertizează că ritmul accelerat de împrumut al României, cel mai rapid din UE, concentrat pe consum și salarii în detrimentul investițiilor, transformă datoria publică într-o povară majoră pentru generațiile viitoare. Aceștia anticipează o creștere a datoriei publice a României la 70% din PIB în următorii 3-4 ani, alimentată de deficitele bugetare semnificative finanțate prin împrumuturi. Experții chestionați de Adevărul subliniază că România se împrumută la costuri similare cu Franța, ceea ce indică o tendință către nesustenabilitate și se traduce pentru români printr-o inflație persistent ridicată. Pentru ei s-a inventat Anghel Saligny. Cine sunt cei șase baroni locali campioni la bani bugetari (Cotidianul) Mult hulit de unii și iubit de alții, Programul Anghel Saligny a însemnat pentru liderii locali cu greutate o vacă de muls din 2022 până azi. Întâmplător sau nu, cei mai câștigați au fost baronii PSD. Dar sunt și vreo doi liberali care au prins topul. Cotidianul a obținut de la Ministerul Dezvoltării cele mai noi date despre Programul Anghel Saligny. Județul Buzău conduce detașat topul beneficiarilor. Urmează, în ordine, județele Olt, Suceava, Vrancea, Bihor și Vâlcea. Până în prezent, pentru Programul național de investiții Anghel Saligny, de la bugetul de stat au fost alocate 66,1 miliarde lei, din care 53,3 miliarde lei au fost contractate.  Prin Programul național de investiții Anghel Saligny au fost aprobate la finanțare 5.755 de obiective de investiții. Cu toți banii alocați, dezvoltarea se răspândește în ritm de melc. Românii din multe localități încă mai așteaptă utilitățile de bază: Gaz în doar o treime din localități Canalizare lipsă în jumătate din comune Un sfert dintre români nu au apă potabilă curentă Încă mai avem drumuri naționale de pământ. Performanță istorică. Tentea și Iordache, cel mai bun rezultat al României de peste 3 decenii la Jocurile Olimpice de iarnă (Golazo) Boberii Mihai Cristian Tentea (27 de ani) și George Iordache (22 de ani) au obținut locul 5 la bob-2 persoane, la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina. Acesta este cel mai bun rezultat obținut de delegația României în ultimii 34 de ani! Tentea și Iordache au fost depășiți doar de cele trei echipe ale Germaniei și de cea a Statelor Unite. Golazo reamintește că singura medalie a României la JO de iarnă a fost obținută tot la bob, în 1968, la Grenoble.

    5 min

  3. 2D AGO

    Ce speră președintele Nicușor Dan să obțină prin participarea la Consiliul Păcii condus de Donald Trump (PressOne)

    De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE (G4Media) - Noua ordine din AUR. Ce ascunde, de fapt, promovarea tandemului Dungaciu-Peiu: „Creează impresia de specializare” (Adevărul) - Cenaclul Flacăra: delir, dans, aplauze. Patrioți și suverani: „Ne vânează Liiceanu, Nicușor și Bolojan!” REPORTAJ (Libertatea) - Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților (Snoop) Ce speră președintele Nicușor Dan să obțină prin participarea la Consiliul Păcii condus de Donald Trump (PressOne) Președintele Nicușor Dan a anunțat participarea României în calitate de „observator” la prima reuniune a Consiliul Păcii organizată la Washington, pe 19 februarie, la care vor mai participa țări precum Ungaria, Kosovo și Belarus.  Există câteva probleme referitoare la decizia președintelui Dan, explică Marius Ghincea, specialist în relații internaționale și securitate.  Prima este că statutul de observator nu există. A doua problemă este legată de motivația oficială pentru care se duce: „pentru a reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza” – asta în contextul în care, din carta care va sta la baza organizației conduse de Donald Trump, lipsește orice mențiune despre Fâșia Gaza.  Așadar, de ce merge Nicușor Dan la o întâlnire pe care unele dintre cele mai puternice state europene, precum Franța, au refuzat-o deja? Și ce înseamnă asta pentru România? Nicușor Dan vrea ca România să revină în grațiile Statelor Unite ale Americii, așa că îi onorează invitația lui Donald Trump într-o organizație internațională care „ridică semne de întrebare legate de viitorul ordinii internaționale”, spune Marius Ghincea pentru PressOne. Printre lucrurile pe care speră șeful statului să le obțină în urma întâlnirii din Washington se numără „o repornire a procesului Visa Waiver, promisiuni legate de menținerea forțelor americane din România și pentru ca administrația americană să uite sau să ignore toată povestea legată de anularea alegerilor din 2024”, adaugă expertul.  De ce se duce Nicușor Dan la Consiliul lui Trump? O decizie în interesul României, chiar dacă e percepută ca o eroare politică (SpotMedia) Din păcate, țara noastră e prea slabă și polarizată pentru ca liderii ei să poată refuza o invitație, de orice gen, venită din partea președintelui american.  SUA înseamnă mult mai mult decât mandatul controversat al lui Donald Trump, iar ușile diplomației nu trebuie închise niciodată. Puteți citi pe pagina SpotMedia articolul de opinie semnat de jurnalistul Emilian Isăilă. De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE (G4Media) Lia Savonea a depus cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea cu dreptul UE a legii de ajustare a pensiilor magistraților. Documentul are 35 de pagini. G4Media a examinat cererea cu asistența unor experți în drept european. Legea pensiilor se află în control de constituționalitate înainte de promulgare, nu este în vigoare, nu produce efecte. Ea mai poate suferi modificări chiar dacă este aprobată de CCR, prin eventualele cereri de reexaminare formulate de președinte. A cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe asupra ei ar echivala cu transformarea instanței de la Luxembourg în consultant juridic – ceea ce CJUE nu a acceptat niciodată. Toată jurisprudența pe care și-a construit cazul Lia Savonea – cu spețe din Spania, Portugația, Ungaria, Italia, Polonia și multe altele – se referă exclusiv la cazuri în care au fost reclamate la CJUE legi deja adoptate, nu legi viitoare. Experții în dreptul UE au fost clari: „Niciodată în istoria sa Curtea de Justiție a UE nu a acceptat întrebări preliminare privind legi care nu erau adoptate. Le-a respins pe toate ca fiind cazuri ipotetice”. Noua ordine din AUR. Ce ascunde, de fapt, promovarea tandemului Dungaciu-Peiu: „Creează impresia de specializare” (Adevărul) Dan Dungaciu și Petrișor Peiu au devenit principalii purtători de mesaj ai AUR după marginalizarea fondatorilor partidului, însă profilul lor conturează, în opinia politologului Cristian Pîrvulescu, o agendă revizionistă periculoasă. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Pîrvulescu explică dedesubturile ascensiunii celor doi și mizele strategiei puse la cale de George Simion. Miza este aceea de a combate eticheta de partid lipsit de expertiză. Totuși, Pîrvulescu demontează mitul tehnocratului atașat noilor veniți. „Reproșul adus AUR este că nu are specialiști. Prin urmare, încearcă să creeze această impresie. Numai că, în realitate, cei doi nu sunt specialiști. Dungaciu este cunoscut de multă vreme ca militant de extremă dreaptă, provenit din zona universitară. Peiu a fost promovat ca specialist în economie, posibil prim-ministru, tehnocratul partidului. În realitate, nu are competențe speciale în acest domeniu, dar a fost recuperat și este util din acest punct de vedere”, punctează profesorul. Discursul lor, deși pare mai elitist, nu intră în conflict cu electoratul tradițional al AUR deoarece rolul lor nu este de a mobiliza masele, ci de a oferi o aparență de seriozitate. Analiza profesorului Pîrvulescu evidențiază traseul sinuos al construcției politice AUR. Partidul a pornit de la nucleul dur al galeriilor de fotbal, a absorbit rețelele religioase neoprotestante din Coaliția pentru Familie, pentru ca ulterior să capitalizeze frustrările pandemice. Cenaclul Flacăra: delir, dans, aplauze. Patrioți și suverani: „Ne vânează Liiceanu, Nicușor și Bolojan!” REPORTAJ (Libertatea) Cinci ore de Cenaclu Flacăra. Duminică seara, începând cu ora 6.00 până la 11 și ceva în noapte. Pe ecranul Sălii Palatului defilează imagini uriașe cu Adrian Păunescu. Sub acest uriaș, copleșit de umbra lui, pe scenă stă fiul lui, Andrei. Fără har, fără talent, fără spontaneitate. Are chitară. Și mai ales invocă nume și momente sacre ale Cenaclului Flacăra, din anii 1970 și 1980, apoi, din anii 2000. Andrei repetă „Tatăl nostru” când vorbește de Adrian. Și-și prezintă tatăl ca pe un disident.  Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Lipan Țăndărică, Gheorghe Gheorghiu au venit în trecere. Au zis o vorbă-două, au intonat imnuri și au plecat. Afișul Cenaclului avea înscrise numele lor mari și tari. Au cântat vreo jumătate de oră cu toții. Ore-n șir? Rudele lui Andrei. Aici e prezent. Nu e trecut. Sunt și spirite care vor să trăiască ce-au trăit odată. Nostalgie după „cultura națională” care se făcea odată. Nostalgie după „spectacolele de calitate, în care ne simțeam oameni în Dictatură, astăzi suntem câini”.  Reportajul integral în Libertatea. Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților (Snoop) Peste 64.000 de câini au fost eutanasiați în România în ultimii trei ani, iar jumătate dintre ei au ajuns în patru adăposturi ale unor veterinari care au transformat procedura într-o afacere. Cel puțin 9 milioane de euro din bani publici însumează contractele câștigate de firme și asociații implicate în prinderea și eutanasierea câinilor fără stăpân, inclusiv a celor sănătoși. Prin legea actuală se încurajează eutanasia câinilor la nivel național, susține societatea civilă. Snoop documentează de câteva luni eutanasia și maltratarea câinilor din adăposturile din țară.

    6 min

  4. 3D AGO

    Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul)

    Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) - Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cum poate Nicușor Dan să transforme participarea la Consiliul Pǎcii de la Washington într-un atu strategic (Adevărul) Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.  „Anunțul recent al președintelui Nicușor Dan, conform căruia România va participa la primul summit al Consiliului pentru Pace (BoP) în calitate de observator, reflectă o decizie cu potențial strategic, dar luată într-un context de sincronizare imperfectă cu partenerii săi europeni. În timp ce Bulgaria va participa ca membru, iar Cipru își asumă participarea în calitate de observator în numele Președinției rotative a UE, România rămâne în afara cercului central al deciziilor, ceea ce pune în evidență o inadecvare în alinierea cu principalele capitale partenere”, spune expertul. Această decizie, chiar dacă tardivă, poate fi interpretată pozitiv, adaugă Done pentru Adevărul. România are acum oportunitatea de a folosi BoP pentru a-și legitima mandatul internațional asumat de președintele Dan și a-și reconstrui profilul în politica externă. „Contextul intern a forțat însă această acțiune: opoziția, în special formațiunea AUR, a preluat agenda politică externă, lăsând atât Palatul Cotroceni, cât și guvernul, într-o poziție defensivă, în off-side. Aceasta a creat un climat în care președintele Dan trebuie să acționeze pro-activ, pentru a-și reafirma relevanța și a calma vocile interne critice.” Fără dar și poate, decizia Palatului Cotroceni de a participa, chiar și ca observator, are semne bune, deoarece „oferă României o fereastră pentru influență într-un format internațional complicat, dar și pentru a demonstra voință de colaborare transatlantică.” Cu toate acestea, succesul acestei decizii depinde de capacitatea președintelui Dan de a dubla participarea cu o politică regională coerentă. „Trebuie să inițieze dialoguri strategice cu Bulgaria, Turcia și Cipru, imediat după alinierea cu Italia, pentru a evita percepția de izolare și lipsă de consistență”, explică expertul. Problema nu este că suntem în recesiune tehnică, ci că vânzările de apartamente scad, iar acest lucru se duce din ce în ce mai mult în toată economia: banii stau blocaţi, activitatea economică scade, iar bugetul se va trezi cu o mare problemă (Ziiarul Financiar) Problema nu este că am intrat în recesiune tehnică, ci că această tendinţă de reducere a cheltuielilor, a consumului, a continuat şi în luna ianuarie, continuă în februarie și nu ştiu dacă se va schimba situaţia în martie, chiar cu creşterea cheltuielilor cu florile, ciocolată, prăjituri, mese la restaurant şi, bineînţeles, mărţişoare şi cadouri. Dacă s-au pierdut primele trei luni din an de consum, degeaba vom avea o creştere a investiţiilor, aşa cum spune peste tot premierul Bolojan că se schimbă paradigma, adică economia trece de la consum la investiţii. Investiţiile, dacă se vor realiza, nu se realizează peste noapte, nu au efect imediat, se văd în statistică mult mai încolo. Noi avem nevoie acum, nu peste un an, de câteva măsuri pe termen scurt care să revigoreze consumul, de la consumul de alimente, produse nealimentare, bunuri de folosinţă îndelungată, maşini, până la vânzările de apartamente. Aproape toată lumea stă pe bani, aproape toată ecomomia stă pe bani şi se uită la ei cum stau în depozitele bancare sau prin sertare. Dacă banii stau, nu avem niciun fel de creştere economică, iar de la recesiune, fie ea şi tehnică, nu mai este decât un pas până la o criză economică, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Până când va intra în vigoare pachetul de relansare economică, care este foarte greoi din perspectivă legislativă, economia se va duce în jos, iar în momentul în care investitorii vor vedea că avem scădere economică, nu vor mai face nicio investiţie, în ciuda pachetului de relansare economică. Toate companiile se uită în acest moment şi cu mai mare prudenţă la a face noi investiţii, la a face noi angajări, chiar şi la a veni în România. Toată această gâlceavă publică din cadrul coaliţiei de guvernare, toată această retorică a PSD care este principalul partid de guvernare, la adresa premierului Bolojan îi determină pe investitori să fie şi mai prudenţi. Pentru ei nu contează sistemul de taxe, care oricum este în continuare foarte bun versus alte ţări, ci au multe semne de întrebare legate de viitorul politic şi economic al României. Bani pierduți. România a luat jumătate din banii gratis prin PNRR și un sfert din fondurile europene de coeziune (Cotidianul) Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?

    5 min

  5. 6D AGO

    INTERVIU Comisarul european pe Justiție, avertisment pentru România în legătură cu ignorarea deciziilor Curții Europene de Justiție: Prioritatea dreptului UE nu este opțională (G4Media)

    De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) - Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) - REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) - Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) INTERVIU Comisarul european pe Justiție, avertisment pentru România în legătură cu ignorarea deciziilor Curții Europene de Justiție: Prioritatea dreptului UE nu este opțională. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare (G4Media) Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a lansat un avertisment la adresa autorităților române, spunând într-un interviu pentru G4Media că ”prioritatea dreptului UE nu este opțională” atunci când a fost întrebat despre judecătorii care ignoră deciziile Curții Europene de Justiție privind prescripția faptelor de corupție. ”Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că prioritatea dreptului UE este pusă în aplicare”, a spus comisarul McGrath, care a arătat că nerespectarea deciziilor CJUE poate atrage măsuri punitive din partea Comisiei Europene. Într-un interviu acordat G4Media, McGrath a precizat că executivul european monitorizează atent „impunitatea” din dosarele de corupție și așteaptă o nouă decizie a Curții de la Luxemburg pentru a clarifica obligația magistraților români de a lăsa neaplicate deciziile CCR care contravin dreptului comunitar. În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, oficialul european a vorbit despre legile justiției din 2022, declarând că este necesară o „revizie” a acestor legi. Comisarul a adăugat că mutarea competențelor de investigare a infracțiunilor din justiție înapoi la DNA ”merită cu siguranță examinată”. McGrath a adoptat însă o poziție prudentă față de cel mai controversat subiect al momentului – anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către CCR. Comisarul a refuzat să discute decizia Curții Constituționale, invocând respectarea „competențelor naționale” și refuzul Comisiei de a interveni în deciziile instanțelor interne, atâta timp cât acestea nu încalcă direct legislația europeană. De ce se tem primarii de creșterea taxelor locale (DW) Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, explică pentru DW că modernizarea administrativ-teritorială a României înseamnă reducerea cu aproximativ o mie a primăriilor. În acest moment avem o populație care e supărată că trebuie să plătească taxele locale majorate. Soluția nu e ca Ilie Bolojan să cedeze și să vină să le spună primarilor: reducem taxele și revenim la situația de dinainte în care explodau de la lună la lună deficitul și datoria publică. Ne furăm căciula, asta nu înseamnă modernizarea României, după cum nici creșterea taxelor nu e o soluție. Modernizarea României înseamnă reducerea cam cu o mie a unităților administrativ-teritoriale, a primăriilor, și reclasificarea din temelii pentru restul de două mii. Cele o mie fie pot fi desființate, fie pot fi comasate, fie pot fi integrate în zonele metropolitane. Sunt foarte multe strategii fără ca cetățeanul să simtă semnificativ vreo presiune din punct de vedere administrativ. Un moment istoric pentru antreprenoriatul românesc. Familia Pavăl, care a fondat Dedeman, la un pas de a prelua operaţiunile Carrefour în România pentru 823 mil. euro (Ziarul Financiar) Tranzacţia va fi cel mai mare acord în care o firmă cu capital privat românesc cumpără afacerea locală a unei multinaţionale. Ziarul Financiar amintește că în 2001, când Carrefour intra pe piaţa locală cu un hipermagazin de peste 10.000 mp în Bucureştişi ajunsese deja la vânzări de câteva zeci de miliarde de euro la nivel global, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl aveau un mic magazin într-un spaţiu închiriat din Bacău. Dedeman a devenit între timp un brand cu 65 de magazine de bricolaj. REPORTAJ. Un oraș de 40.000 de locuitori din UE, fostă capitală regală a României, stă de trei luni fără apă potabilă: „Neagră ca pământul” (HotNews) După depistarea bacteriei Clostridium perfringens în mai multe probe din rețea, autoritățile au declarat stare de alertă și au interzis folosirea apei inclusiv pentru igienă în Curtea de Argeș. De trei luni, în Curtea de Argeș, apa de la robinet nu mai este bună de băut.  Viceprimarul vorbește despre lipsa investițiilor în tratare și despre o posibilă retehnologizare de milioane de lei. Între timp, viața orașului se măsoară în bidoane cărate „o zi da, una nu”. Inițial, apa a fost tulbure și declarată nepotabilă. Apoi restricțiile s-au înăsprit. În această săptămână, autoritățile au transmis că apa nu mai poate fi folosită nici pentru igienă personală: nu te poți spăla cu ea. Bacteria depistată, Clostridium perfringens, provoacă o tulburare intestinală severă. Citiți reportajul pe pagina HotNews. Bucureștenii cer deja reducerea facturilor la căldură. Cum procedezi și de ce Termoenergetica nu le scade automat (SpotMedia) Mulți bucureșteni au început deja să ceară bani înapoi de la Termoenergetica pentru perioadele în care au stat în frig sau au avut apă abia dezmorțită, la robinete. Reducerea facturii nu este un gest de bunăvoință al companiei. Și nu se face arbitrar. E un mecanism prevăzut pentru situațiile în care energia termică nu a fost livrată la nivelul stabilit în contract. Solicitările se fac, la nivel de asociație, de către reprezentantul legal. Nu din partea unui proprietar de apartament. Președintele de asociație depune o cerere de diminuare la relații@cmteb.ro. Ulterior, o echipă a Termoenergetica SA va descărca și analiza datele din contor. Și va iniția procedura de reducere a facturii pentru perioadele în care energia a fost livrată sub parametri. Explicațiile pe larg pe SpotMedia.

    5 min

  6. FEB 12

    Analiză: Mai e România o democrație constituțională? (DW)

    E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia) - „Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă) - EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele  (Edupedu)   Mai e România o democrație constituțională? (DW) România a pierdut nu doar peste 200 de milioane de euro, ci și credibilitate internațională. Judecătorii constituționali amână sine die decizia asupra Legii pensiilor magistraților ajunsă pe masa lor acum aproape 6 luni. Curtea Constituțională a României (CCR) face prin tradiție jocuri de interese: politice, economice, sistemice, pe mize de afaceri, de salvare a infractorilor, de favorizare a unor categorii de bugetari și chiar de schimbare a direcției de politică externă. Curtea și-a demonstrat rareori apetența pentru democrație, preferând să rămână mai degrabă într-o penumbră periculoasă. Majorități conjuncturale bazate pe pragmatism, nu pe principii au transformat Curtea Constituțională într-un broker de putere, care nu-și asumă pe față orientările, ci încearcă mai degrabă să le ascundă, așa cum face acum cu Legea pensiilor magistraților. Cu toate că pare să existe o majoritate în interiorul CCR care e împotriva acestei legi prin care procurorii și judecătorii n-ar mai putea avea pensii mai mari decât salariile și n-ar mai ieși la pensie înainte de 50 de ani, totuși această majoritate se teme să-și arate fața. Atunci când o instituție cum e Curtea Constituțională nu mai funcționează, iar statul de drept e gripat, democrația începe să cedeze teren autocrației. Cine-i poate obliga pe judecătorii constituționali să lucreze în favoarea țării? Cine-i poate amenda când derapează? Mulți dintre judecătorii constituționali, poate, n-au înțeles că puterea care li s-a dat nu e să-și apere grupurile de interese, ci să asigure drepturi egale și să apere limitele Constituției, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. E depășit Nicușor Dan de poziția de președinte? Motive tot mai mari de îngrijorare (SpotMedia) Nicușor Dan a fost votat de 6,1 milioane de români, dar pe zi ce trece, principalul mesaj pe care-l transmite, bineînțeles, fără intenție, e că se simte depășit de complexitatea job-ului în care a aterizat. Lipsa de hotărâre, încetineala cu care ia deciziile, neîncrederea în cei din jur, incapacitatea de a-și construi o susținere politică solidă în Parlament îl împinge zi după zi într-o închisoare poleită ai cărei gardieni sunt Grindeanu, Olguța Vasilescu, Lia Savonea și George Simion. Toate bunele intenții ale președintelui sunt speculate politic de adversarii săi și distruse printr-o reacție rapidă și consistentă. La ce a folosit întâlnirea cu magistrații de la Palatul Cotroceni? Ce decizii au fost luate? Unde e referendumul promis asupra sistemului? Din modul cum acționează judecătoarea Lia Savonea și cei patru judecători CCR cu care s-a aliat, încercarea președintelui de a susține o reformare a sistemului de justiție a eșuat lamentabil, întărind puterea unor magistrați corupți. În opinia lui Emilian Isăilă, jurnalist SpotMedia, dacă președintele României nu iese rapid din corzi și nu reușește să devină cu adevărat liderul politic cu cea mai mare putere și influență, prin decizii și asumarea unor riscuri, în scurt timp va fi neutralizat de alianța informală dintre PNL, UDMR și PSD, iar până la suspendare nu va mai fi decât un pas. „Nu plecăm de plăcere”. Viitorii medici din România critică intenția premierului Bolojan de a-i obliga să rămână în țară (Europa Liberă) Ideea ca medicii rezidenți să lucreze câțiva ani în sistemul de sănătate românesc, reluată marți de premierul Ilie Bolojan, este criticată de studenții, rezidenții și medicii specialiști din sistemul de sănătate cu care Europa Liberă a discutat. Pregătirea unui medic în România presupune șase ani de studiu la facultate și alți șase ani de rezidențiat. Statul român plătește în jur de 30.000 de euro pentru un pregătirea unui medic, însă nu o face direct – printr-o bursă individuală – ci prin finanțarea universității/spitalelor la care viitorul doctor învață. EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm în momentul de față toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele / „Trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online” (Edupedu) Comisia Europeană nu exclude varianta de a limita accesul copiilor cu vârsta sub 15-16 ani la rețelele sociale, cu scopul de a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat că „la nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală”. „Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre”, a declarat pentru Edupedu.ro oficialul european, după ce Franța a adoptat în ianuarie o lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar și mai recent Grecia, Spania și Cehia au anunțat impunerea de interdicții similare pentru a-și proteja copiii.

    5 min

  7. FEB 11

    Şedinţa de azi a CCR pentru pensiile speciale este incertă după ce Gheorghe Stan, judecătorul propus de PSD, a intrat în concediu, iar Lia Savonea a cerut sesizarea CJUE (Libertatea)

    Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale (G4Media) - Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) - Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) - România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul) Şedinţa de azi a CCR pentru pensiile speciale este incertă după ce Gheorghe Stan, judecătorul propus de PSD, a intrat în concediu, iar Lia Savonea a cerut sesizarea CJUE (Libertatea) Curtea Constituțională ar trebui să dea azi, 11 februarie, un verdict în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale, după patru amânări. Ședința este însă sub semnul întrebării pentru că judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat acum două zile în concediu paternal pentru creșterea copilului, iar Curtea Supremă, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut sesizarea CJUE, decizie menită să tergiverseze și mai mult lucrurile. Dacă judecătorul Gheorghe Stan, care și-a luat concediu de creștere a copilului acum 2 zile, nu va veni la ședința în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, cel mai probabil președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară, scrie Libertatea. În plus, Înalta Curte, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Această decizie va tergiversa și mai mult lucrurile. Cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a UE pe pensii e inadmisibilă, potrivit unor decizii ale Curții Constituționale. Își va schimba CCR jurisprudența de dragul Liei Savonea? (G4Media) Cererea înaintată Curții Constituționale de către șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, de sesizare  Curții de Justiție a UE pe legea pensiilor speciale ale magistraților, ar trebui să fie respinsă ca inadmisibilă, conform unei jurisprudențe constante a CCR. Dacă totuși Curtea Constituțională își schimbă jurisprudența și va sesiza CJUE, există riscul ca însăși instanța europeană să respingă cererea ca indamisibilă, potrivit propriei jurisprudențe, au declarat pentru G4Media surse judiciare familiarizate cu dreptul Uniunii Europene. Singurul câștig, în acest caz, este faptul că se mai întârzie cu cel puțin câteva luni, dacă nu ani, intrarea în vigoare a legii care ajustează pensiile speciale ale magistraților. EXCLUSIV Bocete pe lux și opulență. Primarii veniți în Capitală să-l atace pe Bolojan, cazați la hotel de cinci stele (Cotidianul) În plină dezbatere pe reforma administrației locale, în care aleșii sunt nevoiți să strângă cureaua, edilii de comune care au venit marți la Parlament, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) au stat cazați la unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Capitală, a confirmat pentru Cotidianul Emil Drăghici. Aproximativ 318 primari au fost cazați la Hotelul Marriott din Sectorul 5 al Capitalei , unde tariful minim pentru o cameră dublă este de 1.075 de lei pe noapte, potrivit platformei Booking. Banii au provenit din contribuțiile pe care le plătește fiecare comună către asociație, susține Emil Drăghici, edilul independent al comunei Vulcana-Băi. Localitate cu 7.000 de locuitori dă 2.000.000 € pe salariile din primărie. Harta „dezmățului” bugetar la sate (Newsweek) România are 2.861 de primării de comună și 400 de primării de oraș. Marea majoritate a acestora nu reușesc să își plătească salariile fără un ajutor de la guvern.  Murgeni este un oraș de numai 6.800 de locuitori. Este o localitate cu populație de comună înregimentată la categoria „oraș”  Potrivit bugetului, primăria Murgeni a estimat venituri de 55.000.000 de lei pentru anul 2025. Dar se bazează pe subvenții de la bugetul de stat de 36.000.000 de lei. Subvențiile sunt 65% din buget. În primărie sunt 55 de angajați. Mai sunt 15 locuri vacante. Primăria cheltuie cu salariile 9.400.000 de lei brut pe an. Newsweek are mai multe astfel de exemple. România are 30 de miliarde de euro alocate din fondurile europene. Culisele bătăliei de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR (Adevărul) Europarlamentarul Victor Negrescu dezvăluie detaliile din spatele discuțiilor de la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR și avertizează că România riscă să rateze oportunități financiare majore în absența unei strategii coerente. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, vicepreședintele Parlamentului European explică de ce prelungirea termenelor până în 2027 este o necesitate economică pentru întreaga Uniune, cum pot fi taxate pariurile online pentru a finanța sănătatea și care este poziția PSD referitoare la acordul UE - Mercosur.

    5 min

  8. FEB 10

    Decizie așteptată azi la Curtea de Apel București în privința unui judecător CCR contestat de o avocată AUR / Mâine, Curtea Constituțională are din nou pe agendă pensiile magistraților (HotNews)

    Ilie Bolojan, la Digi24: Măsurile fiscale nedublate de compensații au consolidat un sentiment de nedreptate. Românii nu mai au răbdare - Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul (G4Media) - Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți” (Adevărul) - Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei (PressOne) Ilie Bolojan, la Digi24: Măsurile fiscale nedublate de compensații au consolidat un sentiment de nedreptate. Românii nu mai au răbdare Premierul Ilie Bolojan admite că există români pentru care „orice fel de creştere” a costului vieţii, inclusiv majorarea taxelor şi impozitelor locale, reprezintă „o presiune”. El a spus luni seara, la Digi24 că, în pofida acestui fapt, România nu mai putea funcţiona cu taxele şi impozitele la valoarea lor anterioară, arătând că era ţara în care se transferau cele mai mari sume de la bugetul de stat către administraţiile locale. „Este doar o problemă de timp și se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială”, a avertizat șeful Executivului. Și, de asemenea, Ilie Bolojan a arătat că se așteaptă la „o contracție economică” după măsurile luate. Decizie așteptată azi la Curtea de Apel București în privința unui judecător CCR contestat de o avocată AUR / Mâine, Curtea Constituțională are din nou pe agendă pensiile magistraților (HotNews) Primul termen de judecată în cel de-al doilea proces prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să îl suspende pe judecătorul constituțional Dacian Dragoș are loc marți, la Curtea de Apel București. Miercuri, în ziua în care Curtea Constituțională este așteptată să pronunțe o decizie privind pensiile magistraților, la Curtea de Apel este așteptată pronunțarea deciziei la prima cerere de suspendare formulată de avocata Uscov împotriva judecătorilor constituționali Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, explică HotNews. Silvia Uscov contestă numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu. Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii. Proiectul Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este blocat la Curtea Constituțională. Decizia a fost amânată de patru ori, în urma boicotului celor patru judecători numiți în CCR la propunerea PSD.  Cine sunt candidații la şefia DNA după ce Marius Voineag a renunțat să candideze pentru al doilea mandat: Actualii adjuncți vor să îi ia locul (G4Media) Procuroarea Tatiana Toader şi procurorul Viorel Cerbu, dar şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT, candidează pentru şefia DNA, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei. Ei se înscriu în competiţie după ce Voineag a devenit primul șef al DNA care nu a dorit un al doilea mandat. El a fost contestat, inclusiv în stradă, după difuzarea documentarului Recorder. Voineag vizează, în schimb, un post de adjunct la Parchetul General. Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei, scrie G4Media. Procurorul Viorel Cerbu este un veteran profesionist, dar şi controversat al procuraturii. Potrivit unui CV publicat pe juridice.ro, Cerbu are 57 de ani şi e procuror din 1996. s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe.  Soluția pentru România când americanii insistă să fim în Consiliul de Pace, iar europenii ar vrea să refuzăm. „Să fim și noi o dată inteligenți” (Adevărul) România a fost invitată să se alăture Statelor Unite ale Americii și țărilor care și-au dat deja acceptul pentru a face parte din nou creatul Consiliu de Pace. Prima reuniune a Consiliului de Pace va avea loc la Washington, pe 19 februarie 2026. Diplomat, Nicușor Dan a declarat că România salută eforturile administrației SUA de promovare a păcii la nivel internațional. Avantajele de a face parte din acest Consiliu de Pace ar fi mult mai importante decât orice ipotetic neajuns. De fapt, în condițiile în care relațiile româno-americane au ajuns la o cotă minimă, un răspuns pozitiv din partea Bucureștiului ar putea însemna relansarea acestora. Totul s-ar traduce în final prin avantaje pentru România, crede profesorul Radu Albu Comănescu, cu atât mai mult cu cât un accept de a face parte din Consiliul de Pace nu ar echivala cu compromiterea relațiilor cu aliații europeni. Generalul Dan Grecu, care conduce  Asociația Ofițerilor în Rezervă din România crede că ar trebui declinată oferta. Răspunsul ar trebui să fie, crede generalul Dan Grecu, un refuz politicos, pentru a nu tensiona relația cu Statele Unite ale Americii. Pe larg, în Adevărul. Mineralele rare din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite. Care sunt cele 3 minerale pe care România spune prin declaraţii că vrea să le exploateze: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara) (Ziarul Financiar) Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete. Oana Ţoiu a precizat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă.   Radu Burnete a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică.  Mai mult, în ziarul de business. Războiul bătut în piatră. Sute de monumente și cimitire sovietice păstrează o imagine falsificată a istoriei (PressOne) Pentru prima dată în istoria administrației publice din România, consilierii locali din Sighișoara au cerut corectarea adevărului istoric cu privire la existența în localitatea lor a unui cimitir sovietic. Potrivit datelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în România există în prezent 180 de monumente dedicate Armatei Roșii, amplasate în 145 de localități și 233 de cimitire ale soldaților sovietici, informează PressOne.  Multe dintre aceste monumente au fost ridicate la inițiativa directă a Marelui Stat Major al Armatei Roșii, fiind edificate direct în timpul operațiunilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial sau în anii imediat următori, începând cu 1944.  Prezența și glorificarea Armatei Roșii la 80 de ani de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial folosește în continuare propagandei sovietice.

    5 min
See All (24)

About

Cele mai importante subiecte din presa românească.

Information

More From RFI România

You Might Also Like