Revista presei românești

RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

Cele mai importante subiecte din presa românească.

  1. 2d ago

    Nu e bine, domnule Nicușor Dan! (Republica)

    Nicușor Dan l-a aruncat în luptă pe Eugen Tomac fără un plan, fără arme și fără muniție (SpotMedia) - Prin desemnarea premierului Tomac, după anularea alegerilor prezidențiale avem acum și anularea alegerilor parlamentare (HotNews) - Ecuația din spatele „Guvernului tehnic” anunțat de Nicușor Dan. Ce îl așteaptă pe Eugen Tomac (Adevărul) Nicușor Dan l-a aruncat în luptă pe Eugen Tomac fără un plan, fără arme și fără muniție (SpotMedia) După 30 de zile în care președintele Nicușor Dan a încercat să salveze o coaliție pro-occidentală, cum îi spune, îngropând undeva în grădinile Palatului Cotroceni europenismul, a venit joi seara în fața națiunii și a oferit mandatul de a forma un nou executiv lui Eugen Tomac, consilierul său onorific. Nimic din discursul președintelui și nici din cel al premierului desemnat nu a oferit vreo asigurare că lunga criză politică se apropie de sfârșit. Dimpotrivă, alocuțiunile celor doi au indicat mai degrabă o încercare de a ieși dintr-un blocaj, pentru a demara noi negocieri, mai largi, cu partidele, pentru găsirea susținerii politice. Ieri seară, nici Nicușor Dan, nici Eugen Tomac nu aveau siguranța că echipa guvernamentală va primi votul Parlamentului, constată jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă. Reacțiile rapide ale “partidelor pro-occidentale”, cum le cataloghează președintele, PSD, PNL și USR, au rămas pe vechile poziții, cu câteva nuanțe. Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, e singurul care a arătat un oarecare entuziasm față de viitorul “guvern tehnic”, cum l-a definit premierul desemnat, Eugen Tomac. Nu e bine, domnule Nicușor Dan! (Republica) Guvernul independent Tomac este fie unul de sacrificiu, fie unul la plesneală. Adică fie e propus ca să cadă în Parlament, fie să servească drept alibi pentru PSD. Nu contează nici cât de profesionist e premierul, nici cine sunt miniștrii propuși. Contează ce reforme poate face un Guvern tehnocrat minoritar, într-o perioadă în care se guvernează cu sabia FMI, a agențiilor de rating și a creditorilor externi deasupra capului. Jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica, notează că prin această propunere, președintele Nicușor Dan comite două erori: 1.⁠ ⁠Omite PSD. Partidul care a dat jos Guvernul și a creat această criză politică scapă de responsabilitate. Va vota orice guvern tehnocrat dacă are garanția că nu va pierde puterea și butoanele de acces la fonduri și funcții. 2.⁠ ⁠Refuză AUR. Singur în opoziție, partidul extremist a ajuns la 40 la sută. Singura soluție ca să arate că AUR nu are soluții e să-i lase la guvernare, nu să-i oprească, frustrându-le și mai tare votanții.  Prin desemnarea premierului Tomac, după anularea alegerilor prezidențiale avem acum și anularea alegerilor parlamentare (HotNews) Președintele Nicușor Dan a vrut să evite un guvern din care să facă parte AUR și a desemnat un premier dintr-un partid neparlamentar. Ce o fi mai grav într-o democrație: să aduci la guvernare un partid cu înclinații nedemocratice, dar ales de cetățeni, sau să ignori voința oamenilor? Jurnalistul reamintește că, la alegerile parlamentare din 2024, Tomac a fost în fața românilor cu programul său și al partidului.  Formațiunea condusă de Eugen Tomac a participat într-o alianță, Forța Dreptei, care a obținut 2% la Camera Deputaților și 1,88% la Senat.  Dacă românii ar fi vrut să fie conduși de Eugen Tomac l-ar fi votat în 2024, așa cum l-au votat ca președinte pe Nicușor Dan. Iar pe Dan l-au ales ca președinte nu pentru că le-a spus că îl va nominaliza premier pe Tomac.  Puteți citi articolul de opinie semnat de Gabriel Bejan, senior editor HotNews, în secțiunea Premium.  Ecuația din spatele „Guvernului tehnic” anunțat de Nicușor Dan. Ce îl așteaptă pe Eugen Tomac (Adevărul) Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, în încercarea de a debloca criza politică declanșată de demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Totuși, aritmetica parlamentară i-ar putea da mari bătăi de cap matematicianului de la Cotroceni. În condițiile în care PNL, USR și AUR refuză să susțină un executiv sprijinit de PSD, obținerea majorității necesare pentru învestirea cabinetului Tomac se anunță extrem de dificilă, explică analistul politic Cristian Hrițuc într-o analiză pentru „Adevărul”. Printre numele vehiculate pentru viitorul Executiv se regăsesc personalități cu experiență, precum Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe, Adrian Papahagi la Ministerul Culturii, Mihnea Motoc la Ministerul Apărării, Bogdan Drăgoi la Ministerul Finanțelor sau Radu Burnete, care ar putea ocupa funcția de viceprim-ministru. Totuși, calitatea cabinetului propus nu îi va garanta lui Eugen Tomac trecerea de votul Parlamentului, iar premisele în acest moment nu sunt deloc bune. Cu excepția PSD, niciun partid nu și-a anunțat public intenția de a pune umărul la învestirea unui asemenea guvern, cu toate că în mesajele transmise de USR se întrevăd anumite nuanțe.

    5 min

  2. 3d ago

    Parlamentul României, sub anarhie. De ce un guvern fără sprijin în legislativ riscă să fie condamnat încă din fașă (Adevărul)

    Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia (DW) - DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO (G4Media) Parlamentul României, sub anarhie. De ce un guvern fără sprijin în legislativ riscă să fie condamnat încă din fașă (Adevărul) După destrămarea coaliției dintre PSD, PNL, USR și UDMR, anarhia pare să fi pus stăpânire pe Parlamentul României. Marți, în Senat, PSD, AUR și UDMR și-au împărțit la vot conducerea Institutului Cultural Român. Tot în aceeași zi, USR și AUR au susținut un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi, însă inițiativa a fost respinsă prin voturile PSD, PNL și UDMR. Apoi, USR, PNL și AUR au votat pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time.  Primul și cel mai important risc al fragmentării parlamentare, susține consultantul politic Cristian Andrei, este estomparea graniței dintre putere și opoziție, un fenomen care poate alimenta instabilitatea politică și poate crea un teren favorabil pentru discursurile populiste și extremiste. Într-o analiză pentru „Adevărul”, directorul Agenției de Rating Politic avertizează că un guvern minoritar sau tehnocrat, lipsit de o susținere stabilă, riscă să devină un simplu instrument în mâinile unor alianțe toxice de culise. La o lună de la demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, singurele variante conturate în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni sunt un guvern tehnocrat sau un guvern minoritar, ambele considerate fragile în raport cu actuala configurație parlamentară. Cu alte cuvinte, explică Cristian Andrei, un asemenea cabinet ar fi obligat să negocieze în mod constant cu grupurile parlamentare, pentru a evita blocarea sau modificarea substanțială a inițiativelor sale în procesul legislativ. Marea problemă, detaliază Cristian Andrei, este că un astfel de cabinet nu va putea controla decât anumite decizii, în niciun caz întreaga activitate parlamentară. Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia (DW) Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, ar fi fost convins, potrivit procurorilor anticorupție, să intervină pentru fiica generalului Mihai Șomordolea, fostul secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ar fi emis un ordin prin care 20 de studenți admiși la studii cu taxă la Universitatea de Educație Fizică și Sport să treacă la buget. Dintre aceștia, trei, inclusiv fata generalului Șomordolea, ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în MApN la terminarea studiilor. O altă anchetă împotriva șefului Armatei vizează angajarea directă a fiicei unui alt general ca medic în structurile militare ale Palatului Cotroceni. Investigația DNA ar indica o coordonare a generalilor pe care i-a ajutat Gheorghiță Vlad și care e acuzat că a avizat angajarea, deși nu s-ar fi respectat etapele procedurale impuse de legislația militară. Nu există probe că actualul șef al Armatei Române ar fi primit ceva în schimbul ajutorului dat colegilor săi generali care voiau să le asigure fiicelor locuri de muncă stabile. Dar acuzația procurorilor că a intervenit în favoarea lor l-a transformat pe Gheorghiță Vlad într-un punct nevralgic al Armatei, simultan cu incapacitatea militarilor români de a opri drona rusească, despre care se știe deja că a fost trimisă la Galați pentru a testa capacitatea de apărare a României și reacția NATO. DW scrie că totul pare un scenariu menit să demonstreze cât de ușor poate fi distrusă credibilitatea Armatei, pentru a arăta că țara e nefuncțională și că, la o adică, poate fi manevrată de la distanță, ca și cum ar fi o scenă dintr-un joc video. Gheorghiță Vlad încă nu înțelege că ar trebui să-și dea demisia, la fel cum Nicușor Dan nu înțelege că e grav să ții o țară aflată în vecinătatea războiului fără un guvern funcțional. Compromiterea șefului Armatei Române, în paralel cu breșa de securitate de la Galați, cu discursul diplomatului rus de la ONU și cu propaganda intensă de pe rețelele de socializare, sugerează că Moscova lucrează prin pârghii multiple pentru a arăta că România e incapabilă, iar Aliații n-ar trebui să mai aibă încredere în ea și în oamenii ei.  EXCLUSIV: DNA a intrat „în raza” radarului militar de la Cârcea, care deservește și NATO / Procurorii investighează cum s-a aprobat construirea unui depozit Lidl în apropierea obiectivului militar, dar și tranzacția propusă de ministrul Apărării / Tribunalul Dolj judecă din nou anularea autorizației de construire (G4Media) Povestea depozitului Lidl construit în apropierea unui radar militar de o importanță majoră pentru Armata Română și pentru NATO este departe de final. Ministerul Apărării Naționale se judecă, din nou, cu Consiliul Județean Dolj și cu compania germană pentru anularea autorizației de construire și demolarea construcției existente. Între timp, pe firul afacerii au intrat procurorii DNA care cercetează modul în care s-au dat aprobările, dar și tranzacția acceptată inițial de MApN pentru stingerea conflictului – mutarea radarelor pe banii Lidl. Integral pe pagina G4Media.

    5 min

  3. 4d ago

    Degringoladă la Cotroceni. Un președinte care n-are nimic: nici șefi la servicii, nici premier și nici șef la Armată (Libertatea)

    România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ” (Adevărul) - Naistul Nicolae Voiculeț, ales în Consiliul de Administrație al ICR / Cine e Voiculeț: Simpatizant Călin Georgescu, conspiraționist, extremist, unul dintre participanții activi la protestele AUR (G4Media)   Degringoladă la Cotroceni. Un președinte care n-are nimic: nici șefi la servicii, nici premier și nici șef la Armată (Libertatea) Primul an de mandat al președintelui Nicușor Dan a crescut considerabil sentimentul de nesiguranță în rândul românilor. În aceste zile, România este o țară destructurată la nivel instituțional, singurele rotițe care par că se învârt fără sincope fiind cele ale rețelelor de influență rusească, comentează jurnalistul Daniel Gorgonaru în Libertatea. România nu are premier, România nu are șefi la servicii, mai nou ne-am decapitat și șeful Statului Major al Apărării. Chiar dacă mai este în funcție, moral puterea acestuia de decizie e nulă din momentul în care a devenit suspect într-un dosar anchetat de DNA. Nu îmi pot imagina că structurile informative n-au avut informații despre cazul generalului Gheorghiță Vlad, că nu l-au informat de președintele României de faptul că un membru CSAT are dosar penal. Este o chestiune de siguranță națională. Șeful statului trebuia, pe baza acestor informații, să-l demită pe general și să nu expună Armata la acest scandal. România se îndreaptă spre o criză constituțională fără precedent. Ce se întâmplă când expiră interimatele? Analist: „Aici avem un vid legislativ” (Adevărul) Blocajul politic se adâncește de la o zi la alta, iar scenariul unui guvern tehnocrat pare să genereze mai multe tensiuni decât soluții. În timp ce președintele încearcă să împingă această variantă în spațiul public, partidele transmit semnale contradictorii: PNL și USR resping ideea, UDMR o contestă deschis, iar PSD evită să-și asume clar o poziție. În lipsa unor negocieri transparente și a unei majorități evidente, întrebarea care rămâne este: are un eventual guvern tehnocrat cu adevărat șanse să treacă de Parlament? Expirarea mandatelor interimare ar trebui să reprezinte un termen limită, dar nu există un precedent dictat de o decizie al Curţii Constituţionale. Șansele ca noul Cabinet să primească votul de încredere al Parlamentului sunt extrem de reduse în actuala configurație politică, este de părere analistul politic Cristian Hrițuc. Acesta atrage atenția că presiunea publică a crescut uriaș după incidentul militar de la Galați și avertizează că prelungirea interimatului pune în pericol fondurile europene, chiar dacă nominalizarea premierului desemnat pare mai degrabă un test. Criza politică riscă să intre într-o zonă fără precedent, în condițiile în care mandatele miniștrilor interimari expiră, pe 18 iunie, şi al premierului pe 10 iunie, iar legea nu oferă un răspuns clar pentru prelungirea acestei situații. În lipsa unui nou guvern și fără posibilitatea unor noi interimate, România s-ar putea confrunta cu un vid constituțional pe care nici măcar Curtea Constituțională nu l-a analizat până acum în mod concret. Singurul exemplu recent este interimatul de trei luni a lui Ilie Bolojan la Ministerul Educaţiei. Pe larg în Adevărul. O companie din grupul Rheinmentall Germania a semnat contractul de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare cu Ministerul Apărării Naţionale. Ziarul Financiar se întreabă cum se vor construi la şantierul din Mangalia, aflat în faliment şi cu 1.000 de angajaţi în prag de concediere? Situaţia de la Damen Mangalia este una critică. Toţi cei 1.011 angajaţi de la şantierul naval urmează să fie concediaţi în două etape, pe 25 iunie şi respectiv 16 iulie. PressOne scrie despre autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer. Firma a cărei filială din România va produce - în parteneriat cu ROMARM -, pistoale și arme de asalt în fabricile de la Cugir și Sadu este controlată de cetățeni germani, însă are toată linia de producție SIG Sauer în Statele Unite ale Americii.  Regulamentul programului SAFE permite parteneriate cu firme din afara Uniunii, însă statele membre au obligația de a se asigura că entitățile respective nu exercită o influență decisivă asupra producției și dezvoltării autohtone de tehnologie militară. PressOne a relatat ieri, în exclusivitate, că firma de la care statul român va cumpăra armament individual în valoare de peste 816 milioane de euro este administrată de un fost partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei pentru apărare din Senat.  Anterior, Consiliul Superior de Apărare a Țării a decis ca această componentă a Programului SAFE să fie mutată de la Ministerul Apărării Naționale și să fie gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, unul dintre politicienii apropiați de Pauliuc.  Contractul încă nu a primit semnătura finală, deși termenul limită prevăzut de Regulamentul SAFE era data de 30 mai 2026. Naistul Nicolae Voiculeț, ales în Consiliul de Administrație al ICR / Cine e Voiculeț: Simpatizant Călin Georgescu, conspiraționist, extremist, unul dintre participanții activi la protestele AUR (G4Media) Naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte. Voiculeț a vrut să candideze la Senat, în 2020 din partea AUR și chiar a deschis lista candidaților partidului pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea. G4Media informează că Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist. El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare. Senatul a numit marţi, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român, fiind votaţi Corina Încrosnatu ca preşedinte, Adriana Gae şi Attila Weinberger – vicepreşedinţi şi 14 membri pentru Consiliul de conducere al instituţiei. PSD și AUR au votat împreună, astfel că cele două partide și-au promovat în conducerea ICR proprii candidați.

    5 min

  4. 5d ago

    Incidentul de la Galați, la ONU: Rusia acuză România de incoerență. Ucraina zice că e un test pentru NATO. SUA promit că vor apăra fiecare centimetru din Alianță (SpotMedia)

    SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor (Adevărul) - Cristian Mungiu, după al doilea Palme d’Or: „Statul datorează 130.000.000 de euro cinematografiei. Să nu investim doar în kilometri de autostradă” (Libertatea) Incidentul de la Galați, la ONU: Rusia acuză România de incoerență. Ucraina zice că e un test pentru NATO. SUA promit că vor apăra fiecare centimetru din Alianță (SpotMedia) Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea României, după ce o dronă de proveniență rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit civili, informează SpotMedia. Rusia a negat acuzațiile și a susținut că România nu a prezentat dovezi clare. Ambasadorul rus Vasili Nebenzia a spus că există contradicții în declarațiile oficialilor români: inițial s-ar fi vorbit despre o dronă rusească intrată în spațiul aerian românesc, iar apoi președintele Nicușor Dan ar fi spus că drona a fost lovită de apărarea ucraineană și deviată spre România. Rusia recunoaște că a atacat cu drone vineri orașul ucrainean Reni, dar susține că, dacă una dintre dronele sale ar fi lovit acoperișul unui bloc din România, pagubele ar fi fost mult mai mari. Moscova cere o anchetă cu participare rusă și acces la resturile dronei. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a spus că analiza militară arată „clar, fără îndoială” că aparatul era o dronă Geran-2 de fabricație rusească și a acuzat Rusia că încearcă să fugă de responsabilitate și „să schimbe adevărul cu propriile povești”. Și Ucraina a respins discursul Rusiei. Statele Unite au condamnat incidentul și au transmis sprijin pentru România. Reprezentantul american a spus că SUA vor apăra „fiecare centimetru pătrat din teritoriul NATO” și a cerut din nou încetarea războiului. Letonia, Danemarca, Franța, Grecia și Regatul Unit s-au solidarizat cu România și au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, prezentând incidentul ca pe un nou risc creat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. China a avut o poziție rezervată - a cerut calm, dialog și stabilirea faptelor, pentru a evita o escaladare. SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor (Adevărul) Președintele Nicușor Dan se află într-o situație paradoxală: are, teoretic, voturile necesare pentru instalarea Guvernului Tomac, dar refuză să le folosească. PSD, UDMR și grupul minorităților naționale nu sunt suficiente, iar completarea majorității cu parlamentari suveraniști proveniți de la SOS și POT este un scenariu pe care șeful statului vrea să-l evite cu orice preț. Președintele Nicușor Dan a avut mai multe discuții cu liderii USR în care le-a cerut să voteze învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac, chiar dacă apoi rămân în opoziție alături de PNL, susțin surse politice pentru „Adevărul”. USR a anunțat public că nu va vota un guvern din care face parte PSD. Aceeași decizie a fost adoptată și de PNL, partid care e decis să rămână lângă Ilie Bolojan chiar și în opoziție. Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalite, şi fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor a explicat pentru „Adevarul” că România are nevoie de un guvern cu majoritate parlamentară solidă, nu de o soluție improvizată. Miza principală este capacitatea executivului de a continua și lansa reforme. Or, un premier care conduce un partid, nu a intrat în Parlament și nu are experiență economică sau administrativă va fi depășit de miniștrii politici din jurul său, fără autoritate reală asupra lor. În același timp, un sondaj Avangarde arată că majoritatea românilor nu susțin varianta unui guvern de tehnocrați și nici numirea unui premier independent. Cristian Mungiu, după al doilea Palme d’Or: „Statul datorează 130.000.000 de euro cinematografiei. Să nu investim doar în kilometri de autostradă” (Libertatea) Cristian Mungiu atrage atenția că, în ciuda unui al doilea Palme d’Or, problemele cinematografiei românești au rămas neschimbate în ultimii 20 de ani. Sălile de cinema lipsesc, distribuția se face prin caravane, iar industria nu primește bani de la buget, ci dintr-un fond alimentat din exploatarea media. Libertatea a vorbit cu regizorul premiat a doua oară la Cannes, dezamăgit de inerția în care se scaldă statul român. Cristian Mungiu spune că Fondul Cinematografic este sever subfinanțat din cauza neaplicării legislației. Cea mai gravă problemă o reprezintă neîncasarea taxei pe jocurile de noroc, o prevedere legală din 2020 blocată din lipsa unui ordin comun al Ministerelor Finanțelor și Culturii. Datoria acumulată a depășit 130 de milioane de euro. De asemenea, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) nu are pârghiile necesare pentru a colecta integral taxa pe publicitatea TV. Pe lângă eficientizarea acestor încasări, se propune extinderea bazei de taxare prin includerea publicității digitale (Meta, Google, TikTok) și a platformelor de video-on-demand (VoD). Banii suplimentari sunt vitali pentru supraviețuirea patrimoniului, în condițiile în care Arhiva Națională de Film nu are resurse pentru restaurarea peliculelor. În plus, se cere completarea Legii drepturilor de autor: furnizorii de internet ar trebui obligați să plătească o remunerație echitabilă cineaștilor pentru operele difuzate online.

    5 min

  5. May 28

    O lună de când alianța PSD-AUR se reconfirmă zi de zi. Partidul lui Sorin Grindeanu și formațiunea extremistă condusă de George Simion merg mână în mână: aliniere perfectă în Parlament (G4Media)

    Cum vede un general român războiul politic din jurul SAFE? Săptămână decisivă pentru înarmarea țării INTERVIU (Cotidianul) - INTERVIU Șeful Dacia despre posibile noi concedieri în România și despre scăderea puternică a producției. „Absolut totul este pe masă”. Când se așteaptă un anunț (HotNews) - Companiile pot împărţi până la 15% din profit cu angajaţii lor. Cum se aplică noul sistem de „profit sharing”. Ar putea deveni mecanismul o nouă formă de evitare a taxării salariale? (Ziarul Financiar)   O lună de când alianța PSD-AUR se reconfirmă zi de zi. Partidul lui Sorin Grindeanu și formațiunea extremistă condusă de George Simion merg mână în mână: aliniere perfectă în Parlament (G4Media) În urmă cu fix o lună, PSD și AUR își oficializau colaborarea prin inițierea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. O afirmație făcută atunci de Marian Neacșu (PSD) s-a confirmat practic prin acțiunile care au urmat: PSD și AUR se aliniază în Parlament la toate voturile pentru a trece proiectele controversate.  G4Media arată că de la dărâmarea Guvernului Bolojan, la proiectul menit să intimideze donatorii ONG-urilor, blocarea listării companiilor de stat la bursă, până la sesizarea Curții Constituționale pentru a bloca Ordonanța SAFE, parlamentarii conduși de Sorin Grindeanu și George Simion demonstrează cu fiecare vot că acționează împreună atât pentru a promova legi controversate, cât și pentru a bloca politicile Guvernului Bolojan din care fac parte PNL-USR-UDMR. Cum vede un general român războiul politic din jurul SAFE? Săptămână decisivă pentru înarmarea țării INTERVIU (Cotidianul) Este o săptămână decisivă pentru programul SAFE și înarmarea României. Miza este uriașă: semnarea unor contracte de înzestrare militară care valorează miliarde de euro, într-o perioadă în care războiul politic dintre partidele care au guvernat până acum a ajuns la cote maxime. Șansa istorică de înarmare a României vine cu un preț scump - creșterea datoriei naționale cu zeci de miliarde de euro. Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru Cotidianul de ce este important programul SAFE pentru viitorul României și cum acest program este pus în pericol de războiul politic izbucnit după demiterea premierului Ilie Bolojan. „Este un moment extrem de nefavorabil. Ar fi trebuit ca moțiunea de cenzură, din rațiuni de patriotism, să fie amânată. Din rațiuni ce țin de faptul că cele două programe cu termene foarte apropiate, sfârșitul lunii mai pentru SAFE, sfârșitul lunii august pentru PNRR, să fi mers în continuare fără această criză politică majoră. Este un paradox, în condițiile în care ni se spune de-o parte și de alta că programele vor merge înainte, iar pe de altă parte, constatăm o criză politică care se accentuează”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu. „Criteriile politice, interesele de partid, interesele de grupuri din interiorul partidului fac ca problematica legată de întărirea apărării și securității naționale să fie amenințată din interiorul nostru, din interiorul sistemului politic. Lucru care nu este permis. Oare istoria îi va ierta pe cei care comit aceste atentate la capabilitățile de apărare a României?”, se întreabă generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă. INTERVIU Șeful Dacia despre posibile noi concedieri în România și despre scăderea puternică a producției. „Absolut totul este pe masă”. Când se așteaptă un anunț (HotNews) Dacia are un an greu. Producția a scăzut cu aproape 20%, au fost reduceri de personal, iar vânzările sunt în scădere.  Mihai Bordeanu, director general Automobile Dacia,  nu exclude noi concedieri.  Reducerea sau creșterea producției Dacia Renault are consecințe care se propagă la multe alte firme din România. Dacia este pe locul doi ca dimensiune în economie, devansată doar de OMV Petrom. Și are 10.000 de angajați.  Puteți citi interviul pe în secțiunea Premium a HotNews. Companiile pot împărţi până la 15% din profit cu angajaţii lor. Cum se aplică noul sistem de „profit sharing”. Ar putea deveni mecanismul o nouă formă de evitare a taxării salariale? (Ziarul Financiar) Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care introduce în mediul privat un sistem de tip „profit sharing”, prin care firmele pot împărţi o parte din câştigurile obţinute cu propriii angajaţi. „Se aplică companiilor profitabile, cu obligaţiile fiscale la zi şi care au situaţiile financiare auditate”. „Angajatul beneficiar nu trebuie să fi avut calitatea de acţionar, asociat sau administrator în cadrul companiei în ultimii cinci ani anteriori exerciţiului financiar pentru care se acordă venitul din participarea la profit”. „Angajatul trebuie să fi lucrat efectiv în cadrul companiei cel puţin 24 de luni consecutive la data acordării procentului din profit.” În ultimii ani, una dintre cele mai mari probleme semnalate de autorităţi şi de mediul fiscal a fost practica plăţii salariului minim „în acte”, completat ulterior cu bani acordaţi informal sau prin diverse scheme de remunerare mai puţin taxate, ceea ce reduce contribuţiile colectate la bugetul de stat pentru pensii şi sănătate. ZF atrage atenția că România are deja una dintre cele mai ridicate ponderi ale angajaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim din Uniunea Europeană, aproape o treime din totalul salariaţilor din economie. Un portar de ambasadă va avea salariu mai mare decât un profesor debutant, conform noii legi a salarizării – ANALIZĂ (Libertatea) Un portar de ambasadă va avea un salariu mai mare decât un profesor debutant, în vreme ce un îngrijitor de ambasadă va primi mai mult decât un tehnician criminalist din cadrul Parchetelor, conform noii legi a salarizării bugetare. Portarul de ambasadă are un coeficient de 1,87, ceea ce înseamnă un salariu brut de 7.667 lei dacă înmulțim cu coeficientul de 4.100 de lei, luat în calcul în proiect. În același timp, un profesor, un învățător și o educatoare vor avea la debut un coeficient de 1,77, ceea ce înseamnă 7.257 lei brut. Suma este cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât cea a portarului de ambasadă. Libertatea publică și alte exemple de coeficienți discutabili.  CNA. Realitatea, încă o suspendare a emisiei pentru trei ore. „Numai epoca Ceauşescu poate egala ce s-a întâmplat” (Pagina de media) Realitatea Plus a primit de la CNA o nouă sancţiune de suspendare a emisiei pentru trei ore. Este a treia de acest tip primită în acest an. Sancţiunea va fi pusă în aplicare săptămâna viitoare, joi, 4 iunie, în intervalul 19.00 - 21.00. Forul audiovizual a votat sancţionarea drastică a televiziunii după ce a avut de vizionat 38 de emisiuni din luna ianuarie. Pentru 34 dintre acestea, forul a considerat în unanimitate că sunt încălcări privind lipsa de echilibru şi imparţialitate. În cadrul emisiunilor a fost promovat intens curentul suveranist, cu George Simion şi Călin Georgescu, fără prezentarea unor opinii contrare. În acelaşi timp, preşedintele şi membri ai Guvenrului au fost criticaţi în repetate rânduri, fără ca emisiunile să conţină şi puncte de vedere favorabile acestora, sau din tabăra acestora, informează Pagina de media.

    5 min

  6. May 27

    „Lumea e și mai nervoasă. Miroase a făcătură”. Așteptarea premierului desemnat creează tensiune în partide (Cotidianul)

    România, „jucător” prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea” (Adevărul) - Nota de plată prezentată de Lia Savonea lui Ilie Bolojan, ca restanțe salariale ale magistraților: 5.223.970.000 de lei (nota redacției: lei noi) – adică un miliard de euro (G4Media) - Mungiu, Chivu, Căpitănescu și liceenii fantastici. Patru exemple într-o singură lună de succes în ciuda statului, nu datorită lui (Republica)   „Lumea e și mai nervoasă. Miroase a făcătură”. Așteptarea premierului desemnat creează tensiune în partide (Cotidianul) În așteptarea desemnării unui premier, spiritele se aprind în partide. Apar tot felul de scenarii, cum ar fi ca viitorul Guvern să fie unul tehnocrat, dar oamenii fostei Coaliții să rămână în structuri. Surse din PNL cu care Cotidianul a discutat spun că exclud orice formulă de tehnocrat, fiindcă „miroase a făcătură să creeze impresia că Dreapta va fi la putere cu PSD”. Nicușor Dan i-a chemat ieri la Cotroceni, rând pe rând, pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, conform unor surse. Surse din PSD transmit că încă sunt toate variantele pe masă și că Eugen Tomac ar putea strânge o majoritate. Ba chiar, că Ilie Bolojan ar fi fost mai „flexibil” în discuțiile de ieri cu președintele Dan. Pe de altă parte, liberalii cu care Cotidianul a discutat au transmis că exclud să voteze un Guvern tehnocrat, sub orice formă. Variantele discutate: Guvern cu totul tehnocrat (miniștri apropiați de partide)/ Premier tehnocrat cu miniștri politici. România, „jucător” prima dată în istorie la Washington? Expert în diplomație: „Există costuri dacă vrem să ni se audă vocea” (Adevărul) România pune pe masă milioane pentru a deveni, în premieră, jucător la Washington și a câștiga influență în inima puterii americane. Într-un peisaj politic global dominat de astfel de tactici, decizia este văzută de politologul Mihnea Stoica drept o soluție pragmatică. Eversheds Sutherland (US) LLP, compania care va reprezenta interesele țării noastre în Statele Unite, este, conform comunicatului oficial, o societate globală prezentă și în România, cu o experiență semnificativă în domeniul relațiilor guvernamentale și al consultanței strategice. Eversheds Sutherland reprezintă, de asemenea, interesele unor companii uriașe la Washington și are o rețea internațională de peste 3.000 de avocați și aproximativ 4.000 de angajați. Aceștia lucrează în 74 de birouri din Africa, Asia, Europa, Orientul Mijlociu și Statele Unite. În ce privește România, contractul de lobby este ca valoare departe de cele mai mari contracte similare încheiate de alte state, dar nu este nici cel mai mic. Profesorul Mihnea Stoica de la UBB consideră că o parte a obiectivelor ce se urmăresc prin contractul încheiat acum cu americanii ar fi trebuit să cadă în sarcina autorităților române, crede el. Inconsecvența politică, desele schimbări la vârf în politica românească și subfinanțarea cronică de la Ministerul Afacerilor Externe sunt câteva dintre cauzele subperformanței diplomației românești. Pe larg în Adevărul. Nu mai vorbeşte nimeni despre austeritate. În noua lege a salarizării, salariile nu vor scădea, apar premii de performanţă, iar cele mai consistente sporuri rămân în picioare (Ziarul Financiar) Statul pregăteşte, de fapt, un efort bugetar suplimentar de circa 8 mld. de lei pentru salariile din sistemul public. Bugetul total destinat salariilor ar urma să crească de la aproximativ 166 mld. lei la 174 mld. lei. Circa 53% dintre bugetari ar urma să beneficieze de majorări salariale. „Niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus, prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor. Media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat cu aproximativ 2.000 de lei net“, informează Ziarul Financiar. Sindicatele și magistrații au găsit mai multe hibe la legea salarizării. Bogdan Hossu: „Lipsesc multe funcții, unele sunt echivalente, dar salariile nu sunt identice” (Libertatea) Sindicaliștii cer ca baza să fie salariul minim garantat în plată, nu un indicator artificial care trebuie adoptat an de an de către Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. De asemenea, acuză că, deși multe funcții sunt considerate echivalente, acestea nu au coeficienți identici, astfel că nici salariile nu sunt identice. Mai mult, liderul Cartel ALFA, Bogdan Hossu, susține că demnitarii sunt principalii câștigători ai legii, nu personalul de execuție, cum ar fi fost normal. În fine, sindicaliștii cer ca legea să se aplice și pentru Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Continuarea în Libertatea. Nota de plată prezentată de Lia Savonea lui Ilie Bolojan, ca restanțe salariale ale magistraților: 5.223.970.000 de lei (nota redacției: lei noi) – adică un miliard de euro (G4Media) Suma totală pe care președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, o pretinde de la Guvernul Bolojan, drept restanțe salariale ale magistraților plus dobânzi și penalități, se ridică la peste 5,2 miliarde de lei, adică un miliard de euro – arată un document oficial, provenit de la o instanță judecătorească și consultat de G4Media. Deși suma n-ar trebui să fie secretă, Lia Savonea refuză cu obstinație să pronunțe cifra. I-a refuzat această „favoare” inclusiv Agentului Guvernamental pe lângă CEDO, care i-a solicitat-o pentru a pregăti corespunzător apărarea României în procesul intentat la Strasbourg de șase magistrați care revendică restanțe salariale, după cum a arătat G4Media (Cauza Andriescu vs. România). Mungiu, Chivu, Căpitănescu și liceenii fantastici. Patru exemple într-o singură lună de succes în ciuda statului, nu datorită lui (Republica) România ultimelor decenii a produs prea des lideri politici fără viziune, administrații incompetente care au tratat educația, sănătatea sau economia ca pe niște instrumente de putere şi abuz, și nu ca investiții strategice în viitor. Și totuși, paradoxal, în aceeași Românie: – câțiva zeci de liceeni brilianți ajung în finala mondială de robotică și joacă România contra României; – antrenorul Cristian Chivu câștigă Serie A și Cupa Italiei cu Inter Milano; – Alexandra Căpitănescu urcă pe podiumul Eurovision; – regizorul Cristian Mungiu este din nou premiat cu Palme d’Or, la Cannes. Mulți dintre cei care performează în România o fac cu eforturi uriașe, într-un climat de neîncredere, instabilitate și lipsă de predictibilitate. Și totuși continuă, într-o societate în care instituțiile statului sunt într-un accelerat proces de decredibilizare. Poate pentru că există încă o resursă pe care statisticile nu o măsoară suficient: reziliența. O formă de încăpățânare constructivă a oamenilor, care aleg să creeze, să învețe, să concureze, să performeze și să spere, chiar și atunci când contextul nu îi ajută. Integral în Republica.

    5 min

  7. May 26

    Un an de Nicușor Dan (Cotidianul)

    După 20 de zile fără Guvern, sunt așteptate noi consultări cu președintele. Când poate fi desemnat un nou premier (HotNews) - Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere (Republica) - Presa germană: Europa văzută prin filtrul Mungiu (DW) Un an de Nicușor Dan (Cotidianul) Nicușor Dan împlinește marți un an de la preluarea mandatului. Un an la finalul căruia aproape jumătate din români spun că ar vota pentru demiterea sa, arată un sondaj INSCOP publicat luni. Un astfel de demers își are punctul de pornire în Parlament, iar AUR a început chiar o strângere de semnături la începutul acestui an. Între timp, Cotidianul a contactat parlamentari de la toate grupurile parlamentare pentru a afla cum au simțit aceștia că s-a raportat Nicușor Dan la Parlament în primul an de mandat. Nicușor Dan a fost și lăudat, dar și criticat de parlamentarii cu care am stat de vorbă. Critici au venit inclusiv din tabăra pro-europeană. Unul dintre parlamentarii din această sferă i-au reproșat președintelui faptul că nu l-a susținut pe deplin pe Ilie Bolojan, ceea ce a dus la criza politică în care se află România. Cotidianul ne spune și cu ce i-a nemulțumit Nicușor Dan pe români într-un an de mandat: creșterea TVA, retrimiterea în Parlament a Legii Vexler, numirea procurorilor sau nuanțarea discursului „pro-occidental”/ „pro-european” au fost câteva dintre acțiunile președintelui care au stârnit critici. După 20 de zile fără Guvern, sunt așteptate noi consultări cu președintele. Când poate fi desemnat un nou premier (HotNews) La aproape trei săptămâni de când a fost demis Guvernul Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, partidele nu au reușit să găsească un punct comun pentru a forma viitorul Guvern. Sunt așteptate noi consultări la Cotroceni, formale sau informale, cu liderii partidelor și există posibilitatea ca premierul să fie desemnat tot săptămâna asta.   În continuare rămâne pe masă varianta unui premier tehnocrat, care este agreată de PSD, dar nu și de USR și PNL, care spun că tehnocratul ar deveni un paravan pentru PSD.  Printre numele de pe lista președintelui se numără Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe sau Delia Velculescu șefa misiunii FMI din Africa de Sud, potrivit unor surse politice, după cum a relatat HotNews încă de miercurea trecută.  Administrația Prezidențială a semnat un contract de ”consultanță strategică” și asistență în relațiile cu SUA, de până la 565.000 de dolari pe lună / Cine conduce firma americană Eversheds Sutherland / A mai avut un contract în România, cu trei oameni de afaceri (G4Media) Administrația Prezidențială a anunțat luni că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, ce vizează printre altele creșterea capacității de apărare a României, atragerea de investiții cu impact semnificativ, integrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale. Contractul, în valoare de maxim 565 de mii de dolari lunari, e o premieră pentru Administrația Prezidențială. Contractul a fost semnat cu firma americană Eversheds Sutherland, al cărei birou din România e condus de avocatul Mihai Guia, scrie G4Media. Firma Eversheds Sutherland a mai avut un contract în România, de 900.000 de dolari, încheiat înaintea celui asumat de președintele Dan, cu trei oameni de afaceri români, conform Mediafax.  Document / Legea salarizării, în dezbatere publică – impact financiar de 8 mld. lei în 2027. Din 151 de sporuri au fost eliminate 87. Salarizarea din administrația locală revine în grila unică (CursDeGuvernare) Legea salarizării unitare a personalului din sistemul public va avea anul viitor un impact financiar de opt miliarde de lei, astfel încât cheltuielile cu personalul vor crește la 174 de miliarde, față de 166 anul acesta, conform proiectului pus luni în dezbatere publică. Raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii va fi de 1:8, comparativ cu 1:12 acum, și vor fi diferențiate printr-un coeficient de salarizare stabilit pentru fiecare funcție publică, conform ierarhiei din lege. Ministrul Dragoș Pâslaru a explicat că nu va exista nicio scădere a veniturilor, însă bugetarii cu salarii peste cele din grilă vor aștepta noi majorări doar după ce vor ajunge la locul corect din grilă. pe larg pe pagina CursDeGuvernare. Premieră după 1990: în primul trimestru, statul a încasat mai mult și a cheltuit mai puțin. Deficitul României s-a înjumătățit: 21 miliarde vs 42 miliarde lei, cu încasări din TVA în creștere și economie subterană în scădere (Republica) Avem cifrele detaliate pentru execuția bugetară la primul trimestru din acest an. Pe scurt: cea mai bună evoluție a veniturilor vs. cheltuieli din 2010 până în prezent, tocmai de aceea există deranj maxim la nivelul întregului sistem. Economistul Iancu Guda, contributor Republica, se oprește cu detalii asupra câtorva cifre, dar se ocupă și de aspectele care trebuie îmbunătățite: Costurile cu bunuri și servicii cresc cu 5%… deși sub inflația de 10%, există mult spațiu de îmbunătățire aici. Deci, o zonă clară unde trebuie împinsă reforma pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale aparatului public. Costurile cu dobânzile cresc cu 6%, în ciuda înjumătățirii deficitului fiscal, din cauza nivelului ridicat al datoriei publice istorice și a creșterii costului de finanțare al României pe fondul războiului din Iran și al dinamizării negative a economiei de către PSD + AUR prin moțiunea de cenzură (încrederea obținută în 10 luni, în semestrul II 2025 + ianuarie–februarie 2026, a fost pierdută în 2 luni). Avem urgent nevoie de un guvern funcțional care să împingă la maximum reformele. Presa germană: Europa văzută prin filtrul Mungiu (DW) După decernarea Palme d’Or, mass-media germană nu discută aproape deloc dacă Fjord-ul lui Cristian Mungiu este un film frumos sau o producție bine realizată. Ci dacă Europa mai poate trăi cu propriile contradicții. Se vorbește, în ziarele din Germania, despre limitele toleranței liberale, se ridică o oglindă în fața disconfortului occidental față de estul continentului. Filmul cineastului român este tratat ca o scenă de confruntare între discursul woke și conservatorismul religios, iar cronicarii fac un pas înapoi, abținându-se de la a stabili care poziție este corectă sau, mai ales, morală. Mai mult pe pagina DW în limba română.

    5 min

  8. May 25

    Cristian Mungiu critică lipsa sprijinului pentru cinematografie din partea statului: „Să dea un pic mai mult înapoi culturii. Noi ne-am făcut partea noastră” (Adevărul)

    De ce România n-are director SRI? (SpotMedia) - De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea) - Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne) Cristian Mungiu critică lipsa sprijinului pentru cinematografie din partea statului: „Să dea un pic mai mult înapoi culturii. Noi ne-am făcut partea noastră” (Adevărul) Regizorul Cristian Mungiu a declarat duminică, 24 mai, că „Fjord”, premiat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, este un film curajos și că premiul îl va ajuta să ajungă la un public mai larg. Acesta speră ca pelicula să aibă și o campanie importantă pentru Oscar și critică lipsa de sprijin a statului român pentru cinematografie. Cristian Mungiu spune că al doilea Palme d’Or are o presiune mai mică decât primul, deoarece nu mai simte nevoia unei noi validări ca regizor. El afirmă că premiul poate ajuta filmul să ajungă la un public mai larg și speră ca pelicula să intre și în cursa pentru Oscar, nu pentru că ar fi un premiu mai important, ci pentru că în România Oscarurile sunt percepute ca fiind mai relevante decât Palme d’Or. „E puțin stânjenitor că, la 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or, încă nu avem o sală de premieră în care să prezentăm acest film”. Acesta a afirmat că are așteptarea de la statul român să „încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii și cinematografiei”. Pe larg în Adevărul. De ce România n-are director SRI? (SpotMedia) Eduard Hellvig, ultimul director SRI, a demisionat abrupt în urmă cu trei ani și nici Klaus Iohannis, președintele de atunci, și nici Nicușor Dan, actualul șef al statului, n-au reușit să rezolve o problemă care adâncește suspiciunea și neîncrederea publică în agențiile de informații din România.  Lipsa unui director civil la SRI, dar și perpetuarea în funcție a unuia “compromis” la SIE, e vorba de Gabriel Vlase, fost deputat PSD, reprezintă o mare vulnerabilitate pentru România, în contextul războiului din Ucraina și relației complicate cu administrația Donald Trump. Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă propune un dialog cu Iulian Fota, expert în siguranță națională; analistul politic Cristian Hrituc și cercetătorul în științe politice Costin Ciobanu. Ciobanu spune „nu mă uit atât de tare la cine va propune președintele, dar faptul că tot temporizează aceste numiri și că nu se face lumină asupra unui eveniment extrem de traumatic din istoria noastră democratică reprezintă o mare problemă”. EXCLUSIV Guvernul acuză Înalta Curte și Curtea de Apel București că refuză să raporteze miliardele de lei datorate magistraților. Lia Savonea: ”Dialogul trebuie purtat cu următorul guvern” (G4Media) Guvernul arată într-un răspuns oficial că cele mai mari instanțe din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București, au refuzat să îi raporteze datele financiare privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce CSM a dat răspunsuri parțiale. Miza este un proces în care cinci magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București (CAB) au respins oficial solicitările Agentului Guvernamental, invocând „lipsa centralizărilor” sau faptul că „nu dețin informații suplimentare”, după cum arată răspunsul oficial al guvernului pentru G4Media. În replică, Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, a declarat pentru G4Media că ”nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis. Considerăm că un dialog real și constructiv trebuie purtat cu viitorul Guvern, după instalarea acestuia, legitim și cu puteri depline constituționale, într-un cadru bazat pe respect reciproc, loialitate instituțională și responsabilitate față de funcționarea statului de drept. Rămânem deschiși unui dialog echilibrat și profesionist, întemeiat pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități”. De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea) România traversează o perioadă de profundă incertitudine economică în 2026, marcată de inflație ridicată, de o criză guvernamentală recentă și de fluctuații agresive ale cursului valutar, dar piața imobiliară rămâne în picioare. Din punct de vedere teoretic, o scădere a cererii și o reticență generală a cumpărătorilor ar trebui să atragă după sine o ieftinire masivă a caselor, însă realitatea din teren contrazice manualele de economie. Specialiștii din domeniu explică acest paradox prin faptul că piața actuală este fundamental diferită și mult mai sănătoasă decât cea din perioada de colaps 2008-2010. În plus, raportul dintre cerere și ofertă a rămas într-un echilibru rigid, deoarece dezvoltatorii nu mai au stocuri uriașe de apartamente neperformante și își etapizează proiectele cu o prudență extremă. Continuarea în Libertatea. FMI, avertisment pentru UE: datoria publică a unei țări europene medii se va dubla până în 2040 fără reforme. Fondul recomandă împrumuturi comune, creșterea vârstei de pensionare și consolidare fiscală (CursDeGuvernare) Țările Uniunii Europene se vor confrunta cu cheltuieli mari pentru apărare, energie și pensii în următorii 15 ani, arată Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un raport prezentat miniștrilor de finanțe ai UE. Documentul recomandă ca țările UE să îmbunătățească stimulentele astfel încât cetățenii să se deplaseze mai facil în interiorul blocului de 27 de țări, în scopul găsirii unui loc de lucru. FMI recomandă și reforme pentru ca firmele dintr-o țară să angajeze mai ușor europeni care trăiesc în altă țară din UE. UE ar trebui, de asemenea, să-și integreze piețele energetice, să faciliteze transformarea economiilor cetățenilor în investiții profitabile în întregul bloc și să unifice legislațiile care, în prezent, diferă adesea de la o țară la alta. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne) Comunele din jurul Clujului își extind agresiv zonele construibile, ignorând strategiile agreate chiar de ele pentru protecția naturii. Traseul Centurii metropolitane distruge și el pădurile, iar tăierile ilegale făcute chiar de stat fărâmițează ecosistemele. Administrațiile locale se declară verzi ca să facă pe placul societății civile, însă sunt incapabile să pună în practică politici publice necesare pentru protecția mediului.  Citiți reportajul pe pagina PressOne.

    5 min
See All (24)

About

Cele mai importante subiecte din presa românească.

Information

More From RFI România

You Might Also Like