Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, varianta sa de buget pentru perioada 2028-2034, propunând o reducere a cheltuielilor cu 8% față de proiectul Comisiei. Reducerea se ridică la aproximativ 159 de miliarde de euro, în prețuri curente. Fondurile alocate agriculturii, pescuitului și coeziunii, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, sunt reduse cel mai puțin, cu 3%, potrivit Euronews, în timp ce finanțarea programului pentru competitivitate economică, cercetare și apărare este diminuată cu 13%. Prin această propunere, diferită de cea a președinției cipriote, care viza scăderea cheltuielilor cu 2%, Irlanda a încercat să concilieze poziția statelor care cer reduceri mai consistente cu a celor care se opun tăierii fondurilor pentru agricultură și coeziune. Germania și aliații săi – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – consideră însă că economiile propuse sunt insuficiente. „Bugetul UE trebuie să fie accesibil pentru cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, citat de Reuters, iar ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a calificat propunerea drept „nerezonabilă”, potrivit Les Echos. Nici Parlamentul European, care a solicitat un buget mai mare, nu este mulțumit. „Cifrele nu concordă încă. Nu putem accepta noua propunere a Consiliului, care este insuficientă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa”, a avertizat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru buget. Comisia Europeană s-a exprimat, de asemenea, împotriva propunerii irlandeze. Potrivit Politico, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 27 de state membre, care a avut loc duminică, la o zi după prezentarea documentului de negociere, Comisia a avertizat că eliminarea a miliarde de euro din diverse fonduri de rezervă pentru situații de criză ar reduce capacitatea UE de a gestiona evenimente neprevăzute în următorul ciclu bugetar de șapte ani, limitând sprijinul acordat fermierilor și regiunilor. Comisia consideră, de asemenea, că reducerile propuse ar afecta semnificativ priorități precum competitivitatea. Liderii europeni vor discuta propunerea Irlandei la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 15 și 16 octombrie. Deși statele membre urmăresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, ministrul olandez de finanțe, citat de presa europeană, a avertizat că, în ritmul actual al negocierilor, acest obiectiv ar putea să nu fie posibil de atins. Noi reguli pentru reducerea emisiilor poluante în sectorul zootehnic Fermele europene de creștere a porcinelor și păsărilor de curte vor trebui să reducă emisiile de amoniac, azot și fosfor începând din 2030 sau 2032, în funcție de dimensiunea exploatațiilor, potrivit normelor adoptate săptămâna trecută de Comisia Europeană. Noul cadru stabilește cerințe minime comune la nivelul Uniunii Europene, reduce birocrația inutilă și acordă mai multă libertate fermelor de a alege măsurile aplicate, cum ar fi îmbunătățirea gestionării dejecțiilor, adaptarea hranei animalelor și modernizarea adăposturilor, cu condiția respectării cerințelor de mediu. Normele vizează fermele mari din sector, cu excepția celor ecologice, și urmăresc limitarea poluanților asociați cu afecțiunile respiratorii, degradarea ecosistemelor și contaminarea apei. Noile reguli fac parte din Directiva revizuită privind emisiile industriale și creșterea animalelor și au fost elaborate în colaborare cu statele membre, cu producătorii agricoli și organizațiile neguvernamentale de mediu, potrivit unui comunicat al Executivului european. Sectorul ecologic cere continuarea sprijinului financiar după 2027 Săptămâna trecută, peste 260 de reprezentanți ai sectorului ecologic – fermieri, antreprenori, cercetători, factori de decizie și membri ai societății civile – s-au reunit la Cork, în Irlanda, la Congresul European de Agricultură Ecologică. Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii a fost necesitatea continuării finanțării pentru agricultura ecologică în viitoarea politică agricolă comună după 2027, inclusiv pentru perioada de conversie. Sectorul ecologic din Irlanda a fost prezentat ca studiu de caz, cu rezultate notabile obținute cu ajutorul sprijinului public: suprafața agricolă ecologică s-a triplat față de 2021, aproximativ 6.100 de fermieri și întreprinderi din sectorul alimentar activează în acest domeniu, iar piața produselor ecologice a crescut cu 12,5% în ultimul an. Diferențe mari în UE privind accesul cetățenilor la o masă care conține carne, pește sau alternative vegetariene Un studiu publicat săptămâna trecută de Eurostat arată că, în 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene, adică peste 38 de milioane de persoane, nu și-a putut permite o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. Diferențele dintre statele membre sunt semnificative. Cipru înregistrează cea mai bună situație din Uniune, doar 1,2% din populație confruntându-se cu această problemă. La polul opus se află România, unde aproape două persoane din zece nu își permit o masă proteică la fiecare două zile. Procentul este de 18,1%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu 15,8%, și Ungaria, cu 15,1%. Datele fac parte din raportul anual „Key figures on European living conditions”, ediția 2026.
