Planeta Verde

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 5 days ago

    Povestea ursoaicei care se învârte în cerc de aproape zece ani

    Românii sunt invitați să adopte urși la distanță. Asociația ”Milioane de Prieteni”, care a creat sanctuarul de la Zărnești face apel la populație să doneze 65 de euro pe an pentru întreținerea unui urs. Animalele pot fi alese pe site-ul ONG-ului, unde cei interesați pot afla și povestea fiecărui urs din rezervație. În multe cazuri, poveștile lor sunt impresionante. Vicepreședinta asociației Paula Ciotloș este invitată la emisiunea Planeta Verde, care va fi difuzată luni, 2 noiembrie, la 17.30. Sanctuarul de urși de la Zărnești se întinde pe aproximativ 70 de hectare de pădure. Acolo se află în prezent 130 de animale salvate de-a lungul anilor din cele mai bizare locuri: dintr-o benzinărie, de pe terasa unui restaurant sau de la o mănăstire. Există însă și urși aduși de la circ, care aproape că și-au pierdut instinctele de animale sălbatice. Vicepreședinta asociației ”Milioane de Prieteni” Paula Ciotloș povestește la emisiunea Planeta Verde că ”în România, acum 20 de ani, situația era total diferită față de ceea ce vedem acum. Foarte mulți urși erau în cuști, pe terase de restaurante, hoteluri, pensiuni, avem urși de la stație de benzină, de la fabrică de pâine, de la fabrică de uraniu, avem un urs de la mănăstire”. Paula Ciotloș spune cum se comportă urșii salvați, aduși în sanctuarul din Zărnești: ”Nu știu să se cațere în copaci, pentru că au trăit o viață întreagă, unii 12, chiar 20 de ani, am avut și urs care a trăit 40 de ani într-o cușcă. Au stat pe betoane, nu au avut parte de iarbă, multora le e teamă să pășească pe iarbă. În momentul în care deschidem ușile, nu știu ce e aia și le e teamă. Am avut o ursoaică, un caz care pe noi ne-a cutremurat foarte tare, două ursoaice aduse de la circ, din Ucraina, două ursoaice surori, care nu s-au văzut, adică s-au mirosit una pe alta, dar niciodată nu au interacționat una cu alta, pentru că întotdeauna erau scoase din cuști separat, pentru a-și face spectacolul. S-au văzut practic și s-au mirosit prima dată la noi în sanctuar. În momentul în care am deschis ușile de la carantină și le-am lăsat să iasă în zona de acomodare, una dintre ele nu a avut nici o problemă, cealaltă a avut săptămâni în șir în care nu a călcat pe iarbă, stătea pe zona betonată, care era lângă clădirea administrativă unde avem carantina, nu îndrăznea să pășească. Ziua în care a pășit pe iarbă pentru noi a fost o zi în care mulți am lăcrimat”. Cazul ursoaicei Ina, care se învârte în cerc de zece ani Vicepreședinta asociației ”Milioane de Prieteni” Paula Ciotloș prezintă și povestea unei ursoaice salvate de la Zoo Piatra Neamț: ”Tot așa cutremurător este cazul unei ursoaice, Ina se numește, de la Grădina Zoologică din Piatra Neamț, care Doamne ajută, a fost închisă după multe sesizări și mulți ani, Ina și cu Anca, două surori care au trăit în aceleași condiții, care erau ținute o săptămână una afară, una înăuntru, după care se făcea rocada, pentru că era spațiu extrem de mic și nu puteau să stea împreună, din cauza spațiului mic ajungeau să se bată și atunci erau separate în permanență. Anca nu are nici o problemă, este în treaba ei în pădure. Ina și în ziua de astăzi, sunt mulți ani, sunt zece ani de când a venit la noi, Ina se învârte în cerc în continuare”. Vizitatorii sanctuarului de urși de la Zărnești sunt sfătuiți să nu aplaude, pentru a nu-i tulbura pe urșii salvați de la circ. ”Partea asta cu aplaudatul putea să activeze niște traume din trecut. Și mai era momentul hrănirii. Am avut-o pe Mura de la circ. În momentul în care venea colegul cu mâncarea în zona în care era ea, Mura făcea niște giumbușlucuri, pentru că ea știa că nu o să primească mâncare, dacă nu-și face show-ul”, spune Paula Ciotloș.

  2. 26 Oct

    Cum va arăta bd. Magheru? ”Benzile de trafic carosabil ar putea fi reduse”

    Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar urma să fie schimbate la față. Un concurs internațional va fi organizat de Primăria Capitalei, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Președintele OAR, Ștefan Bâlici, la Planeta Verde: ”Bd. Magheru aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului. Să nu ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi”. Bulevardele Magheru și Bălcescu din București ar putea fi transformate radical. Cel puțin asta își propune municipalitatea, care va organiza un concurs internațional de soluții pentru perimetrul respectiv, plus zonele adiacente. Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici, spune la RFI că e de dorit ca zona respectivă să devină mai prietenoasă cu pietonii. Asta ar putea însemna teoretic inclusiv lărgirea trotuarelor și sporirea suprafeței de spațiu verde.     Ștefan Bâlici declară că bulevardul Magheru arată rău în prezent: ”O să aflăm și din chestionarul pe care l-am lansat cum e percepută calitatea acestui spațiu urban major al orașului (...). În momentul de față, bulevardul Magheru este un coridor de trafic, aproape că a încetat să fie un spațiu urban în care să existe toate funcțiile vitale ale orașului, care permit existența locuitorilor, permit activitatea economică, permit interacțiune socială, permit pur și simplu bucuria de a interacționa într-un spațiu cu caracteristici arhitecturale excepționale și toate lucrurile astea trebuie recuperate”. Cum se va transforma bulevardul Magheru? Cum ar trebui să arate bulevardul Magheru? Președintele OAR: ”Va fi nevoie de o regândire a dispunerii acestor funcții, circulația carosabilă, circulația pietonală, care trebuie dezvoltată și trebuie să capete o cu totul altă pondere în spațiul general al bulevardului. Înseamnă reducerea benzilor de trafic carosabil, reconfigurarea lor, pentru a nu fi benzi de viteză, cum se întâmplă acum, se circulă cu viteză mare, din cauza asta e zgomot, e poluare și traversarea e o aventură. Or pur și simplu, prin forma pe care o au benzile de circulație, sunt diferite tehnici de calmare a traficului, ele pot fi aplicate și chiar dacă fluxurile rămân generoase, fluxurile carosabile, ele nu mai produc același impact devastator asupra spațiului urban respectiv”. Întrebat dacă ar trebui pusă și problema lărgirii trotuarelor, Ștefan Bâlici a răspuns: ”Da, cu siguranță, trebuie pusă și această problemă, pentru că trotuarele, dacă rămân simple spații de tranzit, cum sunt acum, pot funcționa așa cum sunt, doar cu suprafețele de călcare amenajate cum trebuie, dar nu asta e ideea. Ideea e ca trotuarul să poată să susțină și o extindere a activităților care se întâmplă în parterul clădirilor (...), adică și terase, nu doar terase, că nu trebuie să ajungem nici în extrema cealaltă, în care spațiul public devine o mare cafenea, cum se întâmplă în Centrul Vechi, într-o formă extrem de agresivă și necontrolată”.

  3. 19 Oct

    Starea Climei 2026: Mii de români, morți din cauza căldurii. Furtuni mai rare, dar mai violente

    Anul 2025 a fost al cincilea cel mai cald din ultimii 125 de ani. Căldura a fost asociată cu aproape 2.900 de decese în vara anului trecut, conform raportului Starea Climei 2026, coordonat de InfoClima. Cercetarea vizează anul 2025, chiar dacă a fost publicată anul acesta. În 2025 au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. La realizarea studiului au participat 26 de cercetători. Unul dintre ei este Bogdan Antonescu, expert în analizarea fenomenelor meteo extreme, invitat la Planeta Verde. Raportul Starea Climei arată că insula de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români. Cea mai mare temperatură din România anul trecut a fost 43,4 grade Celsius, înregistrată pe 26 iulie, la Calafat. Raportul Starea Climei arată că 36 de zile au fost incluse în valuri de căldură în 2025, față de o medie de doar 3,9 zile pe an în perioada 1971-2000. De asemenea, anul trecut au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. Raportul arată că furtunile lovesc cel mai greu acolo unde resursele sunt mai puține. Raportul Starea Climei arată că sub 3% din pierderile produse de fenomenele extreme în România în 1980-2024 au fost asigurate, față de aproape 20% media europeană. Cercetătorul Bogdan Antonescu spune că ”chiar dacă anul 2025 nu a fost un an record, asta nu înseamnă că nu avem partea aceasta de creștere a temperaturii medii globale, dar trendul este clar, temperatura medie globală crește de la un an la altul atunci când ne uităm pe termen foarte lung, iar impactul tinde să devină din ce în ce mai mare, că este vorba de decese asociate valurilor de căldură, că este vorba de pagube produse de furtuni sau de rezerva de apă, impact asupra agriculturii, toate lucrurile acestea sunt în creștere, pentru că temperatura medie globală este în creștere”.

  4. 12 Oct

    ONG-urile sesizează CE: ”Legea privind urșii, un atac fără precedent la adresa biodiversității”

    Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană. Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”. Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”. Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”. Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

  5. 5 Oct

    Grădina unui palat celebru din București, revitalizată de un ONG

    O organizație neguvernamentală și-a propus să revitalizeze grădinile unor palate celebre din București. Club Clorofila lucrează în această perioadă alături de mai mulți voluntari la reabilitarea grădinii casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, după acțiuni similare la Palatul Suțu și Muzeul Hărților. Este vorba de un model ce poate fi replicat cu succes și în alte zone ale orașului și chiar ale țării, spune la emisiunea Planeta Verde fondatoarea asociației, Cătălina Bolozan. Club Clorofila vrea să revitalizeze grădina casei Filipescu-Cesianu din București, unde funcționează Muzeul vârstelor. Peisagiștii au făcut o evaluare a spațiului verde, după care au început acțiunile de întreținere și regenerare ecologică, alături de voluntari. În paralel, are loc un cerc de anxietate climatică, unde participanții sunt îndrumați de o psihoterapeută. Cătălina Bolozan explică: ”Noi ne aflăm acolo pentru o perioadă de câteva luni, am început să cercetăm grădina prin luna martie și petrecem timp în ea până la finalul anului și sperăm și pe urmă. Proiectul are două dimensiuni, una de revitalizare ecologică a spațiului, care am aflat că a fost mereu o mică pădure urbană, este o grădină foarte mare, are peste 2.000 de metri pătrați, este puțin ascunsă de acel gard, doar că atunci când intri în ea, îți dai seama cât este de mare. Am trecut printr-o serie de laboratoare, cercetări, discuții cu comunitatea locală, iar acum am început activitățile practice”. Fondatoarea Club Clorofila precizează că ”ne uităm și la dimensiunea emoțională a schimbărilor climatice și la efectul pe care îl au asupra stării noastre de bine, asupra percepției despre viitor și facem asta în cadrul unor cercuri pentru anxietate climatică. Aceste întâlniri au loc o dată pe lună, sunt ghidate de o psihoterapeută și până acum feed-back-ul a fost foarte-foarte bun”. Detalii despre proiectele Club Clorofila, aici.

  6. 28 Sept

    Zone de emisii scăzute, în București? ”În primele luni, avertisment, ulterior, amendă”

    Bucureștiul ar trebui să aibă zone cu nivel scăzut de emisii, cum se întâmplă deja de ani buni în alte mari orașe ale Europei, cer organizațiile neguvernamentale. O petiție lansată de Asociația Bucureșteană pentru Mobilitate Sustenabilă cere autorităților Capitalei să ia măsuri în acest sens. Avocata Anamaria Gram, reprezentantă a organizației amintite, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce sunt zonele cu nivel scăzut de emisii? Anamaria Gram: ”Este vorba de o măsură foarte des întâlnită în peste 300 de orașe europene, o măsură menită să reducă poluarea aerului în orașe, poluarea cauzată de trafic”. Cine ia decizia privind zonele cu nivel scăzut de emisii? ”Se adoptă la nivelul Primăriei orașului un calendar pe mai mulți ani, pe 10, 15, 20 de ani, prin care se stabilesc datele de la care vehiculele extrem de poluante nu mai au voie să circule în oraș. Deci este o eliminare treptată din parcul auto a vehiculelor poluante”, precizează reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Cum elimini mașinile poluante din trafic? Ce înseamnă vehicul poluant? Anamaria Gram: ”Vehicul poluant merge până la Euro 6 diesel. Este o diferență foarte mare între motoarele care consumă motorină și cele care consumă benzină, GPL. Noi am prevăzut distict etapele. Dieselul fiind mult mai poluant, va fi scos puțin mai repede, de exemplu, Euro 3 diesel va fi scos mai repede decât Euro 3 pe benzină”. De ce e nevoie de zone cu nivel scăzut de emisii? ”Din multe surse și surse independente care ne informează cu privire la gradul de poluare, vedem că sunt depășiri la anumiți poluanți în municipiul București, am și fost condamnați de CJUE în 2020 cu privire la depășirea de PM10”, explică reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă. Ea precizează că ”este o decizie care se ia foarte greu, în toate orașele s-a luat foarte greu (...), este o măsură nepopulară. Am depus un proiect de hotărâre la Primăria Generală și toți bucureștenii care sunt conștienți că le este afectată sănătatea pot să semneze pentru acest proiect de hotărâre și uite așa, în doi, trei ani o să ne îmbunătățim calitatea aerului”. Anamaria Gram spune că ”la Paris, a funcționat fără camere video și fără amenzi, a fost mai mult o măsură de educare, ei au niște stickere pe care le pun, cu diferite culori (...). În Londra, în câteva luni s-au văzut rezultatele, pentru că au făcut cu camere de citire automată a numărului de înmatriculare”. Ce riscă șoferii? ”În primele luni este doar un avertisment, am prevăzut în proiectul de hotărâre să fie doar avertizați și ulterior, amendă”, precizează Anamaria Gram. Petiția privind zonele cu nivel scăzut de emisii poate fi semnată aici.

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

More From RFI România