Cea mai recentă ediție a buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), publicată la 24 august, oferă o perspectivă asupra culturilor europene, în contextul climatic al anului agricol curent. Potrivit previziunilor MARS, căldura persistentă și deficitul de apă au redus randamentele culturilor de vară în mai multe țări și regiuni din Europa de Vest și Centrală cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani. Cele mai afectate de stresul termic sunt Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul României. În Franța, unde aproape 35.000 de ferme – aproximativ 10% din totalul exploatațiilor agricole – se află în situație financiară precară din cauza căldurii extreme și a secetei din vară, guvernul francez promite despăgubiri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru a preveni falimentele și a le permite fermierilor să achiziționeze semințe și furaje necesare reluării producției, notează Politico. Numai în iulie 2026, temperaturile din mai multe țări europene au depășit mediile sezoniere cu 5 până la 12 grade Celsius. În majoritatea statelor Uniunii Europene, randamentele la porumb sunt sub media perioadei 2021–2025, Franța, Germania și Italia fiind printre țările cele mai afectate, cu reduceri de peste 10%, conform prognozelor JRC MARS. Doar România și Bulgaria înregistrează creșteri de peste 10% comparativ cu media ultimilor cinci ani, însă randamentele prognozate pentru 2026 rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană: 4,46 tone la hectar în România și 5,52 tone la hectar în Bulgaria. Fermierii europeni cer Bruxelles-ului o strategie pentru adaptarea mai rapidă la schimbările climatice La începutul lunii septembrie, liderii Copa și Cogeca din țările cele mai afectate de valurile de căldură din această vară au participat la o reuniune organizată de comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, și de ministrul irlandez al agriculturii, Martin Heydon, care prezidează Consiliul Agricultură și Pescuit în semestrul în curs. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea rezultatelor agricole din acest an și colectarea de informații din surse directe, înaintea reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din UE, de la Dublin, din 6–8 septembrie. Cu această ocazie, reprezentanții fermierilor europeni au solicitat Bruxelles-ului măsuri urgente de sprijin pentru gestionarea efectelor imediate ale crizei, precum și o strategie europeană pe termen lung, susținută de finanțare adecvată, care să ajute sectorul să se adapteze noilor condiții climatice, prin investiții în inovare, soiuri reziliente, gestionarea apei și a riscurilor și în infrastructura de irigații. Cu puțin timp înainte, la sfârșitul lunii august, Comisia a publicat un document de orientare destinat fermierilor, care cuprinde un set de măsuri pe care aceștia le-ar putea adopta pentru a atenua efectele valurilor de căldură asupra culturilor și animalelor, însoțit de exemple de intervenții finanțate din politica agricolă comună în Ungaria, Cipru și Grecia. Ungaria și Cipru compensează fermierii care adoptă standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor prin îmbunătățirea adăposturilor, a alimentației și a condițiilor de sănătate. Planurile lor strategice promovează inclusiv reducerea densității efectivelor. Grecia încurajează trecerea la culturi inovatoare și rezistente la schimbările climatice, potrivite pentru condițiile calde și uscate din regiunea mediteraneeană, pentru a reduce cererea de irigații și pentru a sprijini biodiversitatea. Comisia recomandă, pe termen scurt, irigații mai eficiente și protejarea culturilor, prin măsuri cum ar fi utilizarea serelor sau a plaselor multifuncționale, precum și asigurarea accesului permanent la apă și la zone umbrite pentru animale. Pe termen mediu și lung, fermierii sunt încurajați să utilizeze soiuri și culturi mai tolerante la temperaturi ridicate, să îmbunătățească capacitatea solurilor de a reține apa și să investească în stocarea și reutilizarea resurselor de apă. Comisia subliniază că politica agricolă comună poate sprijini financiar o parte dintre aceste măsuri de adaptare a sistemelor de producție la condițiile climatice în schimbare. Importuri braziliene de produse agroalimentare, sub restricții în UE Comisia Europeană a suspendat, la 3 septembrie, importurile de carne de vită și de pasăre din Brazilia, din cauza îngrijorărilor legate de nerespectarea normelor europene privind utilizarea antimicrobienelor. Măsura, adoptată în urma unui vot al experților naționali în luna mai, se aplică și ouălor și mierii, potrivit Euronews. Pentru carnea de vită, Brazilia nu a furnizat în termenul solicitat garanțiile necesare pentru a permite verificarea conformității exporturilor, în timp ce în cazul cărnii de pasăre și al mierii este așteptată elaborarea concluziilor, după finalizarea inspecțiilor asupra produselor importate. Exporturile braziliene vor putea fi reluate după ce va fi demonstrată conformitatea cu standardele europene de siguranță alimentară. 24 de miliarde de euro, excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene Comerțul internațional cu produse agroalimentare al Uniunii Europene a scăzut în prima jumătate a anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025, însă excedentul comercial a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 24 de miliarde de euro, cu 1,4 miliarde de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii mai rapide a importurilor (-4%) decât a exporturilor (-2%), potrivit datelor comunicate de Direcția Generală Agricultură și Alimentație a Comisiei Europene. Creșteri semnificative ale exporturilor blocului comunitar au fost consemnate către Egipt, în principal datorită vânzărilor de grâu, dar și către Ucraina și India. În ceea ce privește importurile, au crescut cele provenite din Brazilia, cu 5%, în special datorită achizițiilor de boabe de soia, precum și cele din Argentina și Guatemala. În timp ce importurile de cereale au scăzut în primul semestru al anului, cele de fructe și de semințe de floarea-soarelui au crescut, pe fondul celor doi ani consecutivi cu recolte slabe în Uniunea Europeană.
