Societatea de Transport București (STB) va intra în insolvență. Ieri, Consiliul General al Municipiului București a decis mandatarea Adunării Generale a Acționarilor a societății să aprobe declanșarea procedurii de insolvență. Cifrele societății de transport reclamă o astfel de decizie și anume, conform primarului general, STB are datorii de 1,7 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde sunt către ANAF, iar din această sumă 400 de milioane de lei sunt penalități de întârziere. Datoriile la fisc au la origine faptul că timp de doi ani în perioada 2018-2020, atunci când primar general era Gabriela Firea, societatea nu a plătit TVA și nici contribuțiile sociale pe forța de muncă. Motivul pe care îl explică acum Ciprian Ciucu este că banii au fost folosiți pentru capitalizarea celor 22 de societăți înființate de Primăria Generală. Ciprian Ciucu a mai declarat că, pentru a avea o imagine asupra situației economice a STB, trebuie știut că totalul costului transportului în comun în București, plus datoriile și penalitățile, ajung la 5,6 miliarde de lei, sumă care înseamnă aproape 80% din bugetul Primăriei Capitalei pe un an. O altă situație complicată este cea dintre Primăria Generală și compania Grampet. Firma a câștigat în anul 2019 o licitație prin care trebuia să livreze Capitalei 40 de tramvaie. Chiar dacă Grampet a câștigat legal licitația, contractul de achiziție nu a fost semnat. În schimb, firma a câștigat în ultimii șase ani în instanță dreptul de a încheia contractul. În total, compania Grampet a acumulat o creanță de 200 de milioane de euro asupra STB. Ieri, firma a anunțat printr-un comunicat că este dispusă să renunțe la 90% din creanța pe care o are la STB, cu condiția realizării contractului de livrare a celor 40 de tramvaie. Astăzi, STB este dependentă de subvenția plătită de Primăria Capitalei, respectiv aproape 80% din veniturile societății provin din banii Capitalei. Aceste cifre ne spun totul despre lipsa de performanță a STB. Faliment după faliment după faliment... Am căutat puțin în istoria recentă. STB este continuatoarea RATB, adică a regiei cu același nume. RATB s-a transformat în STB în a doua jumătate a anului 2018. Nici RATB nu era lipsită de datorii, dar raportul financiar al companiei este vag în această privință. Un singur paragraf consemnează o datorie de 218 milioane de lei la sfârșitul anului 2017, din care cea mai mare parte era către furnizori și clienți (172 milioane de lei), iar restul reprezenta un credit de la Banca Europeană de Investiții utilizat pentru modernizarea parcului auto. Raportul de activitate pe 2017, ultimul an complet în care a funcționat RATB, arată că exista și o datorie la TVA către ANAF, dar suma nu este specificată. De asemenea, în anul 2017, subvențiile de la primărie reprezentau aproximativ 70% din veniturile regiei, proporție care, de altfel, a mai crescut astăzi. Toate cifrele și evoluția din ultimii nouă ani arată că transformarea RATB în STB nu a fost o idee bună. Adică, nu a adus nici performanță economică, nici reducerea subvențiilor și creșterea ponderii veniturilor proprii și nici o scădere sau o dispariție a datoriilor. Probabil că STB își va schimba denumirea companiei și va lăsa ca o parte din datorii să fie plătite de Primăria Bucureștiului. Transportul public trebuie să meargă în București și de aceea modelul brevetat recent cu transformarea CFR Marfă în Carpatica Feroviar se va repeta și în cazul STB. Nu ar fi prima oară. Termoenergetica de azi este moștenitoarea vechiului RADET, mutare făcută în urmă cu șapte ani. Atunci, falimentul RADET cu datoriile de rigoare a dus la apariția Termoenergetica. Numai că noua companie are astăzi datorii de 1,8 miliarde de lei doar către ELCEN, furnizorul de apă caldă și căldură. De asemenea, pierderile înregistrate anul trecut au fost de 222 milioane de lei. Ceea ce arată încă o dată că orice ar face administrația locală, societățile primăriei tot către faliment se îndreaptă.
