Eurocronica

RFI România
RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 13h ago

    Până a blama Spania pe tema migrației, să nu uităm cât bine le-a făcut românilor

    Acum puțin peste 20 de ani, cu ceva timp înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am realizat o serie de documentare ”pregătitoare”, în câteva țări membre, alături de regretata colegă Cristina Țopescu. Am ajuns și în Spania, unde, printre altele, a fost vorba și despre românii stabiliți acolo. Am fost și într-o vizită la o familie ce locuia într-un bloc aproape ”românesc” aflat într-o suburbie a Barcelonei. Acea familiaritate caldă a românilor de pe scară, cu vecinii care se vizitau și păhărelul de țuică gustat în bucătărie te făcea să te simți acasă. Oamenii munceau și se bucurau pentru copiii lor care creșteau într-un mediu bun, lipsiți de grijile de acasă. ”Am întâlnit și români fericiți”, glumeam atunci cu Cristina, parafrazând titlul unei populare emisiuni de televiziune din acel timp. Proprietarul unui imens abator în care erau angajați mulți români ne-a atras atenția asupra mașinilor din parcarea companiei. Mărcile germane aparțineau cu precădere românilor. Era modul lor de a-și marca schimbarea de statut. Omul de afaceri o spunea cu înțelegere. Cu o generație în urmă, Spania se număra la rândul ei printre țările sărace ale Europei. Dar aderarea la ceea ce se numea atunci Comunitatea Europeană a schimbat situația. Românii profitau acum de boom-ul spaniol iar guvernul de la Madrid era preocupat să-i naturalizeze – să le asigure un statut de muncă legal pentru a putea avea acces și la beneficiile sociale cum ar fi asigurarea de sănătate, ajutorul de șomaj sau dreptul la pensie. Cu alte cuvinte, să-i integreze în societatea spaniolă. Câți dintre ei s-au integrat cu adevărat în societatea și mai ales în cultura spaniolă rămâne de discutat. Migrația există tocmai pentru că Europa este atractivă Repet, toate acestea se întâmplau pe când România nu era membră în Uniunea Europeană iar românii, în mod normal, nu ar fi trebuit să se afle pe pământ spaniol altfel decât în vizită. Mi-am amintit de acele întâmplări acum, de când cu criza de la Ceuta. Citeste siOpinia unui expert privind momentul Ceuta: spațiul Schengen nu moare dintr-o singură criză Un grup de 22 de state membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare în care au blamat Spania. Nu neapărat pentru asaltul din enclava situată în nordul Africii – acesta este un episod ale cărui resorturi rămân de lămurit și oricum niciun migrant ilegal n-a pus piciorul pe pământ european. Spania a fost criticată mai mult pentru decizia de a naturaliza peste un milion de migranți de pe teritoriul ei. Așa cum se întâmpla și cu românii acum peste 20 de ani. ”Este un factor de atracție”, au acuzat partenerii europeni. Dar exact asta-i problema. Migrația rămâne un subiect sensibil și soluții simple nu există, oricât ar striga extrema dreaptă. Iar migrația există tocmai pentru că Europa este atractivă. Milioane și milioane de oameni de pe tot cuprinsul planetei își doresc să fie aici. Unii încearcă, cu toate riscurile. Nu știu dacă, atunci când au decis să semneze scrisoarea către Madrid, unii dintre oficialii români au avut vreo strângere de inimă gândindu-se la cât bine le-a făcut Spania românilor – pe vremea când ne era cu mult mai greu decât azi. Cred că ar fi trebuit.   Iar românii din diaspora care au căzut în plasa așa-zisului ”suveranism”, ar trebui să se gândească la cât de norocoși sunt pentru că România este totuși, parte a Uniunii Europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  2. 1d ago

    De la Pogrom la Muzeul Copilăriei, o experiență complexă într-un muzeu din Iași

    Dacă traseul vacanței dumneavoastră din această vară cuprinde și orașul Iași, nu ratați Casa Muzeelor. De fapt, mai multe muzee într-unul singur, ceea ce va însemna o experiență complexă, cu trăiri dintre cele mai diferite. Casa Muzeelor este adăpostită în fostul sediu al Chesturii din Iași, o clădire cu o reputație sumbră, pentru că acolo s-a produs unul dintre cele mai atroce episoade ale Pogromului de la Iași din 27-30 iunie 1941. Citeste siIași, orașul Pogromului: Interviu cu Leonard Zăicescu, supraviețuitor, 97 de ani Și un prim moment care îți dă de gândit: biletul de intrare reproduce un permis de liberă trecere pe care l-au primit evreii chemați la Chestură. Credeau că acea bucată de carton îi protejează. De fapt, era pașaportul spre moarte. Odată înghesuiți în curtea Chesturii, circa 4.000 de evrei au fost secerați de gloanțe.   Și un alt detaliu relevant: exterminarea evreilor, numită ”cutățarea terenului” a fost planificată de regimul Antonescu mai devreme cu un an față de infama ”soluție finală” a lui Hitler. Înainte de declanșarea operațiunii Barbarossa, comandantul jandarmeriei, într-o conferință desfășurată la Roman, generalul Constantin Vasiliu dăduse ordine trupelor de jandarmi și unor unități ale Armatei. Un ordin care a precedat conferința de la Wansee, din 1942, când Hitler a ordonat exterminarea evreilor.   După muzeul dedicat Pogromului, care ocupă subsolul și parterul clădirii, vizita continuă cu muzeele de la cele două etaje. Ghid îmi este directorul Casei Muzeelor, scriitorul Lucian Dan Teodorovici. El explică semnificația celui de-al doilea muzeu din acest periplu: Muzeul teatrului Evreiesc din România. În 1876, la Iași a fost înființat primul teatru în limba idiș din lume, de către Adam Goldfaden, scriitor, dramaturg, jurnalist, personalitate de prim rang a lumii iudaice. ”În Iași, la sfârșitul secolului al XIX-lea, populația majoritară era de etnie evreiască. Mai mult de 50%. Face parte din istoria Iașului, iar prezentul este influențat de istorie”, spune Lucian Dan Teodorovici. Muzeele dedicate poeziei și literaturii propun o cu totul altă experiență – de la instalații de artă contemporană dedicate unor autori actuali la reproducerea redacției revistei ”Viața Românească”. Veți vedea un catalog al institutorului Ion Creangă – și veți afla că era... cam zgârcit cu notele. Veți putea admira ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu. Sau vă veți putea vedea în oglinda lui Caragiale.   Nu putea lipsi boema ieșeană cu personajul ei central, poetul Emil Brumaru. Și garsoniera sa plină de cărți, în care de-abia se mai putea găsi un loc pentru un pat.   La ultimul etaj, o cu totul altă senzație. Muzeul Copilăriei în comunism. Cei trecuți de o anumită vârstă vor regăsi aici obiecte și imagini cunoscute, de la vechile rechizite la uniforme și sala de clasă cu tabloul Tovarășului.   Lucian Dan Teodorovici explică: ”Este un muzeu al copilăriei și am pus aici diverse obiecte specifice. Noi ne-am gândit că acest muzeu va fi apreciat mai ales de cei de o anumită vârstă, cumva legat de nostalgia copilăriei. Dar culmea e că are un succes enorm printre copii. Printre liceeni și copii”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  3. 2d ago

    Cum se va schimba internetul după reglementarea UE în domeniul IA

    De la începutul acestei săptămâni a intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială (IA) – cunoscut sub numele de AI Act. Acesta urmărește să promoveze dezvoltarea și implementarea responsabilă a inteligenței artificiale în UE. Imagini generate prin Inteligență Artificială. Persoane publice care vă vorbesc și par a fi reale. Deși nu sunt. Dezinformare, control asupra vieții personale, furnizare de mesaje publicitare – inclusiv politice – personalizate. Toate aceste provocări – și încă mult mai multe – se încearcă a fi reglementate prin legislația europeană AI Act prevede cerințe și obligații clare pentru dezvoltatori și operatori, reducând, în același timp, sarcinile administrative și financiare pentru companii. Citeste siUE: Conținuturile create cu ajutorul IA etichetate obligatoriu din 2 august Regulamentul introduce o abordare bazată pe riscuri. În cazul riscului considerat minim, companiile nu au nicio obligație în temeiul Regulamentului, dar pot adopta în mod voluntar coduri de conduită suplimentare. Aici intră majoritatea sistemelor de IA, cum ar fi filtrele antispam sau jocurile video bazate pe IA. Există apoi riscul specific în materie de transparență. Mai precis, trebuie să știm când avem de-a face cu Inteligența Artificială. Roboții trebuie să-i informeze în mod clar pe utilizatori că interacționează cu o mașină, iar anumite conținuturi generate de IA trebuie etichetate ca atare. Există apoi sistemele considerate cu risc ridicat, cum ar fi software-ul medical bazat pe IA sau sistemele de IA utilizate pentru recrutare. Acestea trebuie să respecte cerințe stricte pentru securitatea datelor. Trebuie să ofere informații clare pentru utilizatori și ultimul cuvânt trebuie să-l aibă supravegherea umană. În sfârșit, sunt sistemele considerate ca prezentând un risc inacceptabil. Acestea pur și simplu nu sunt autorizate pe teritoriul Uniunii Europene.  De exemplu, sistemele care permit acordarea unui „punctaj social” de către guverne sau companii. Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE Sunt, de asemenea, interzise sistemele de manipulare a comportamentului sau de influențare a opiniei publice prin intermediul IA. La fel, aplicațiile de recunoaștere a emoțiilor în locuri de muncă sau școli, deep-fake-urile cu temă sexuală sau pornografia infantilă. Alte aplicații interzise sunt cele care pot afecta drepturile fundamentale, cum ar fi discriminarea sistemică sau monitorizarea masivă fără consimțământ. Toate sunt considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor și, prin urmare, sunt interzise. Legislația prevede amenzi se zeci de milioane de euro pentru infracţiuni foarte grave, cum ar fi utilizarea sistemelor cu risc inacceptabil. UE își propune să devină lider mondial în domeniul inteligenței artificiale sigure. Adminstrația Trump a criticat inițial reglementările europene privind IA, considerând că frânează dezvoltarea și afectează libertatea de exprimare. Ulterior, în Congresul Statelor Unite au apărut preocupări bipartizane legate de reglementarea domeniului, după un incident cibernetic legat de compania Open AI.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  4. 3d ago

    Europa și-a apărat nu doar fotbalul, ci și identitatea

    Președintele FIFA, Gianni Infantino a retras controversatul său plan de a vinde Cupa Mondială unor investitori de capital privat. Aceasta, după opoziția acerbă din partea forului fotbalistic european. Un eveniment cu semnificații dincolo de lumea fotbalului. Dar de ce s-au opus europenii cu atâta vehemență? Imaginați-vă că, într-o bună zi, deținătorii lui FC Liverpool ar decide să mute clubul la Paris – acolo unde milioane de turiști, din China până în Statele Unite, ar da oricât pentru un selfie la un meci al Cormoranilor. Sau pe un uriaș stadion din New Jersey pentru a dubla asistența și, deci, profiturile.   Într-un sport al francizelor, așa cum este cel american, asemenea mutări sunt posibile. Însă în Europa, ar genera adevărate seisme sociale. Punerea fotbalului sub controlul total al marilor fonduri de investiții ar putea deschide calea pentru asemenea nebunii. Fotbalul ar deveni și mai mult un business și s-ar îndepărta și mai mult de cei care îl iubesc cu adevărat. Ce ar rezulta? O mega-competiție sub controlul fondurilor de investiții și familiilor princiare din Golf, dar cu jucători epuizați, furnizați de cluburile europene. Cu alte cuvinte, Europa, principalul izvor de jucători de clasă, produce; Infantino, și oligarhii din jurul lui Trump câștigă. Și mai este ceva: apărându-și fotbalul său, Europa și-a apărat nu doar competițiile sale emblematice – marile campionate, cupele europene și Campionatul European. Dar a răspuns și unei provocări de ordin cultural. Fotbalul face parte din patrimoniul identitar al Europei.   În Europa, fotbalul nu este despre show-uri prelungite între reprize sau pauze publicitare menite a opri jocul cât mai des. Cluburile nu sunt francize cu nume de animale care se pot muta dintr-un loc în altul, în funcție de interesul investitorilor. În Europa, cluburile reprezintă comunități, cartiere, orașe sau regiuni, clase sociale sau categorii profesionale, grupuri etnice, religioase sau lingvistice, ba chiar destule au și coloratură politică.   Apartenența la un club înseamnă mult mai mult decât a asista la un spectacol sportiv. Înseamnă afirmarea unor valori și asumarea unei identități. Aproape nu există club în Europa, mai performant sau mai puțin, care să nu aibă propriile povești și legende legate de evenimente politice sau de transformări economice și sociale din secolele XIX și XX. Povești cu care susținătorii lor se identifică pe parcursul unei vieți întregi. Departe de a spune că liderii fotbalului european sunt insensibili la foșnetul banilor. Căci ce altceva a devenit Liga Campionilor decât un club aproape exclusivist, în care banii contează în primul rând? Dar dincolo de asta, intruziunea brutală plănuită de Infantino și susținută de Trump  ar fi echivalat cu a monta uriașe reclame luminoase în roșu aprins ale unui mare producător american de băuturi răcoritoare pe Domul din Milano sau pe Sagrada Familia. Aduce bani, desigur. Dar vrem ca așa ceva să se întâmple? Niciodată. Europa și-a apărat fotbalul, așa cum l-a moștenit și l-a dăruit lumii. Pentru că Europa nu este Disneyland. Europa este originalul. Și așa trebuie să rămână. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  5. Jul 30

    Câteva reguli bune de știut înainte de a merge în Franța

    Vă pregătiți să vizitați Franța în această vacanță de vară? Cotidianul german Die Welt vă înarmează cu câteva reguli nescrise pe care trebuie să le cunoașteți înainte de a călători în Franța. Odată respectate, vă vor face nu doar călătoria mai frumoasă, ci mai ales interacțiunea cu francezii. Mai întâi de toate, ziarul german ne recomandă să fim politicoși – francezii apreciază asta. Un ”bonjour” sau ”bonsoir” la intrarea într-un restaurant sau mic magazin este obligatoriu. Să poți rosti câteva cuvinte în limba lui Molière este un detaliu mereu bine primit. Discreția este apreciată, în timp ce veselia zgomotoasă, nu. În marile orașe franceze trebuie să înveți să navighezi în haosul organizat.   Este mai important să fii flexibil și să știi cum să te descurci prin mulțime decât să respecți cu încăpățânare regulile. Nu este ca Londra sau Edinburgh, unde oamenii așteaptă cu răbdare la coadă. Autobuzele și metroul sunt un haos total, dar sunt funcționale: nimeni nu pare să acorde atenție celorlalți pasageri și, totuși, toată lumea reușește să ajungă unde vrea. Obișnuiți-vă cu abrevierile, SVP! (S’il vous plaît). Sunt omniprezente și nu trebuie să vă deranjeze. Francezii le adoră, ceea ce nu îi ajută pe străini să le înțeleagă. Mai bine vă lăsați de fumat. Din vara anului 2025, fumatul a fost interzis în aproape toate spațiile publice în aer liber, precum parcuri, stații de autobuz, centre sportive, în apropierea școlilor și chiar pe plaje. Atenție la rigorile modei! Când vine vorba de îmbrăcăminte, evident că nu trebuie să te conformezi modei franceze dacă ești genul casual. Dar să nu fii surprins dacă vei fi etichetat imediat drept „turist”. Mai ales în orașe precum Paris sau Bordeaux, unde eleganța este un scop în sine. C’est comme ça ! Chiar și în vacanță, în timp ce restul lumii profită pentru a se relaxa, francezii continuă să-și cultive stilul. Orice lucru care prioritizează caracterul practic în detrimentul esteticii (rucsacuri enorme, haine confortabile, sandale de drumeție) îi va face să dea ochii peste cap și să îți sugereze că nu ești familiarizat cu stilul francez. O recomandare valabilă pentru germani – sau, poate, și pentru alții: nu aduceți drept cadou vin german. Pentru francezi, vinul lor este cel mai bun din lume. Franța este țara iubitorilor de vin. Un pahar de vin la masă este încă un obicei foarte înrădăcinat, chiar și în rândul Generației Z. Savurați-vă masa. La francezi, mâncatul nu este doar despre a te hrăni. E mai mult chiar decât o chestiune de gust; este aproape un act sacru. O parte semnificativă a existenței francezilor se învârte în jurul cumpărăturilor, pregătirii meselor, consumului acestora și discuțiilor despre mâncare (este ceva obișnuit să vorbești deja despre cină la prânz). Și, mai ales, nu uitați un lucru: un francez are întotdeauna dreptate. Orice ar fi, nu contrazice un francez care se plânge de (presupusa) dispariție a bunelor maniere. Este subiectul lor preferat de secole,  și…  c’est comme ça !   Articolul integral aici Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  6. Jul 29

    Politico despre Simion: un ”huligan din fotbal” care poate fi mai rău decât Orbán

    În Italia și Franța, lideri naționaliști precum Giorgia Meloni și Marine Le Pen și-au temperiat limbajul eurosceptic în ultimii ani, în căutarea puterii. În România, a șasea cea mai populată țară din UE, naționalistul George Simion, aliniat cu Trump, nu dă dovadă de o astfel de reținere. Iată cum este descris liderul partidului AUR, într-o analiză asupra situației politice de la București. Opiniile lui Simion contează, spune Politico. Publicația îl descrie pe George Simion drept ”un fost huligan din fotbal, căruia îi place să spună că se luptă cu sistemul. Partidul său are un avans uriaș în sondajele de opinie și ar putea avea în curând șansa de a-și prezenta cauza în fața alegătorilor dacă vor fi convocate alegeri anticipate”. El a criticat drastic Pactul verde al UE, politicile economice și de apărare ale UE și a spus că România nu vrea să se întoarcă la o perioadă în care statele mai mari o dominau. România este blocată în criză, fără un guvern pe deplin funcțional, din luna mai, când AUR și-a unit forțele cu social-democrații pentru a înlătura coaliția de guvernământ condusă de liberali. Anul trecut, în campania sa pentru președinție, l-a copiat în mod conștient pe președintele american Donald Trump și a propus oprirea ajutorului acordat Ucrainei, declanșând alarmă în rândul politicienilor centriști de la Bruxelles. După ce amintește evenimentele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Politico notează că Simion a candidat la alegerile repetate de anul trecut și a promis că îl va face pe Călin Georgescu prim-ministru dacă va câștiga. Deși a condus în primul tur, el a pierdut la limită în turul doi final în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Acum îl învinovățește pe Dan, rivalul său de moarte, pentru criza politică. ”Prea prietenos cu Moscova” Discuțiile privind formarea unui nou guvern au stagnat înainte ca parlamentul României să intre în vacanța de vară. Asta înseamnă că este puțin probabil să existe o rezoluție înainte de toamnă. Simion a respins ideea de a colabora cu partidul social-democrat (PSD), deși nu complet. În schimb, el a susținut că PSD nu ar fi suficient de radical în a elimina birocrația și a reforma piețele pentru a permite afacerilor să prospere. La rândul său, președintele Nicușor Dan și aliații săi consideră de mult timp că nu trebuie să permită partidelor precum cel al lui Simion să formeze o nouă administrație, argumentând că AUR și colegii săi de extremă dreapta sunt anti-occidentali, anti-europeni și ar fi prea prietenoși cu Moscova dacă ar intra la guvernare. Simion respinge acest lucru AUR este la 36% în Sondajul POLITICO, cu 14 puncte procentuale în fața Partidului Național Liberal al lui Bolojan. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dan și alți centriști nu vor dori să meargă la alegeri anticipate Pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România joacă un rol esențial în securitatea Europei, oferind sprijin logistic pentru război și găzduind o bază NATO importantă precum și un sit de apărare antirachetă al SUA. Dacă Simion va câștiga vreodată, ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream decât fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán.   Întregul articol, AICI. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  7. Jul 28

    Dezmembrarea Ucrainei și cadoul otrăvit al lui Putin pentru națiunea română

    Într-o întâlnire cu marinarii ruși, Vladimir Putin s-a declarat convins că, mai devreme sau mai târziu, ”Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României”. Care sunt semnificațiile acestor declarații, mai ales în contextul provocărilor cu drone din ultimele zile? Încolțit de dronele ucrainene, lovit în punctele nevralgice ale economiei sale de război, iată că Vladimir Putin readuce la viață ideea dezmembrării Ucrainei. Ideea nu este una nouă. Caracterul ”artificial” al statului ucrainean este una dintre tezele care au pus fundamentul ideologic al războiului pornit de Rusia acum mai bine de 4 ani. Iar redescoperirea acestei teorii tocmai acum nu poate fi chiar întâmplătoare. Cel puțin în contextul provocărilor cu drone la care am fost martori în ultimele zile. Ați auzit, desigur, o serie de voci pro-ruse de la noi, dintre care s-au distins liderul AUR George Simion și locotenentul său, Dan Dungaciu, cerând vehement încetarea oricărui sprijin din partea României pentru Republica Moldova și Ucraina. Nu doar că Vladimir Putin ar fi foarte bucuros ca asta să se întâmple, dar odată cu dronele, el oferă și muniție propagandistică în această direcție: iată ce se poate întâmpla dacă susțineți Ucraina! Mai mult, propaganda rusă se va servi acum de teoria lui Putin privind dezmembrarea Ucrainei spunând că, iată, Rusia dorește reîntregirea României. Un cadou al Kremlinului pentru propagandiștii săi de la București, un cadou otrăvit pentru națiunea română și pentru ceilalți vecini ai Ucrainei. În Europa, frontierele sunt recunoscute printr-o serie întreagă de tratate, inclusiv prin procesul OSCE, la care și Rusia este – teoretic – parte. A readuce în discuție modificarea frontierelor – mai ales prin forță, așa cum a făcut Rusia – ar deschide o cutie a Pandorei în Europa. Și de-abia atunci ar exista cu adevărat pericolul iminent al războiului, cu care tot vor să ne înfricoșeze acum propagandiștii Moscovei. Cât despre state ”artificiale” sau ”naturale”, discuția e un pic mai complicată. Fiecare stat a apărut și și-a definit forma în anumite contexte istorice și politice. Statele sunt creații ale oamenilor, deci sunt, într-un fel, ”artificiale”. Doar că, potrivit Moscovei, un stat ”artificial” este unul care nu are dreptul să existe – sau poate exista doar dacă îi este vasal. Și Republica Moldova este considerată de Kremlin un stat ”artificial”. Dar, stați, nu a spus și George Simion același lucru? Ba da. Să nu uităm că Uniunea Sovietică - a cărei dispariție Putin o deplânge și pe care o dorește renăscută – a considerat și România interbelică un stat ”artificial”. O teză preluată imediat de Partidul Comunist din România, filială a Cominternului. Drept pentru care Partidul Comunist a și fost scos în afara legii. Pentru a fi, mai târziu, instalat la putere sub șenilele tancurilor rusești. O lecție a istoriei pe care nu avem dreptul să o uităm auzind cântecul de sirenă al propagandiștilor Rusiei.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  8. Jul 27

    România și UE, identitate și populism. Un raport controversat

    Un raport publicat pe pagina Președinției României stârnește dezbateri care depășesc cadrul academic. Documentul are drept contributori o pleiadă de universitari, analiști și cumunicatori respectați în spațiul public, cu un angajament european asumat. Dar controversele nu lipsesc – inclusiv printre semnatari. Intitulat ”Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, raportul încearcă, în esență, să acomodeze noțiunile de patriotism/naționalism și europenism. Cu alte cuvinte, să răspundă provocării populiste care a pus aceste noțiuni în conflict. Ideea care reiese din document este că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile, că nu există nicio contradicție între a-ți iubi țara și a fi parte a marelui proiect european. Până aici lucruri cunoscute și general acceptabile. În definitiv, suveranitatea europeană consolidează și nu amenință suveranitatea României. Iar națiunea română este mai puternică și mai protejată în Uniunea Europeană și nu în afara ei. Nu lipsesc însă și semnele de întrebare. De exemplu, atunci când documentul vorbește despre un fel de ”tutelă” a Uniunii Europene, fără a detalia în ce ar consta. Fără exemple concrete și relevante despre situații în care României i-ar fi fost băgate pe gât – de către cine, de către statele membre, de către Comisia de la Bruxelles? – decizii care-i sunt defavorabile. Citeste siPreședintele Nicușor Dan și ”Europa care divizează” Pentru unii critici ai documentului, acesta este mult prea impregnat de naționalism și euroscepticism, marcând chiar o ruptură cu poziția tradițional pro-europeană a României. Îngrijorările merg până într-acolo încât, în discuții private, unii dintre cei chemați să participe la elaborarea documentului se plâng că nu-și regăsesc acolo contribuțiile și punctele de vedere. Cu alte cuvinte, că au fost selectate doar acele orientări apropiate concepțiilor președintelui și ale consilierilor săi apropiați. Unii cred că au fost chemați doar pentru a asigura o fațadă cât mai onorabilă în timp ce deciziile erau deja luate. După cum s-a exprimat unui dintre critici, situația ar semăna cu cea de după revoluția din decembrie 1989, când pentru câteva zile, Ion Iliescu s-a înconjurat de intelectuali și disidenți pentru a da legitimitate Frontului Salvării Naționale. Un prim pas... Pentru alții, intențiile documentului sunt mult mai ”pământene” decât, să zicem, o încercare de a defini mai bine rolul României în concertul european. De fapt, ar fi un prim pas către construirea unei platforme politice conservatoare în jurul președintelui Nicușor Dan, mai aproape de concepția MAGA decât de valorile europene. Citeste siNicușor Dan – ”pro-occidental”. Ambiguități și semne de întrebare În urma criticilor apărute, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a precizat că documentul este rezultatul activității Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”. El a explicat că fiecare raport este pregătit de raportori specializați, pe baza unor întrebări adresate membrilor grupului, iar documentele sunt prezentate ulterior președintelui României. Acesta formulează observații, solicită clarificări și stabilește direcții pentru viitoarele dezbateri. În viitorul apropiat vor mai apărea documente pe alte teme, cum ar fi sistemul politic românesc sau valorile creștine în Europa. Așa că dezbaterea este de-abia la început.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

See All (24)

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Eurocronica

More From RFI România