Eurocronica

RFI România
RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 11h ago

    Imensul scandal provocat de Tucker Carlson în Polonia

    Influencerul conservator Tucker Carlson, unul dintre puternicii susținători ai mișcărilor de extremă dreapta din Europa, inclusiv din România, se află în mijlocul unui scandal în Polonia. Aceasta, după ce a încercat să justifice invadarea țării de către Adolf Hitler în 1939. Totul a pornit după un interviu de o oră pe teme de istorie cu omul de televiziune Jacob Rees-Mogg, fost ministru în guvernul britanic și militant pro-Brexit. Comentatorul conservator Tucker Carlson a susținut că implicarea Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost o idee bună și a părut să justifice invadarea Poloniei de către Adolf Hitler. Carlson a spus că Hitler avea nemulțumiri legate de teritoriile cedate Poloniei după Primul Război Mondial. El a pus sub semnul întrebării motivele pentru care Marea Britanie a intrat în război, în condițiile în care Hitler declarase că nu intenționează să atace această țară, iar Marea Britanie „nu avea nicio legătură cu acea situație”. Fostul ministru britanic a încercat să-l contrazică pe Carlson dar acesta și-a continuat discursul. Ulterior, Jacob Rees-Mogg a spus că, probabil, Carlson a încercat să-și crească audiența cu astfel de afirmații. Declarațiile au stârnit furie în Polonia. Bogdan Klich, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Poloniei în SUA, l-a acuzat pe Carlson că a devenit „un apologet al lui Adolf Hitler”, cerându-i să-și retragă afirmațiile și să prezinte scuze. O „insultă colosală” Diplomatul polonez a numit caracterizarea lui Carlson o „insultă colosală” la adresa milioanelor de victime ale nazismului, inclusiv militari americani uciși sau răniți în timp ce eliberau Europa. „Propaganda nazistă nu poate fi reabilitată sub pretextul libertății de exprimare”, a scris însărcinatul cu afaceri al Poloniei la Washington. La rândul său, Institutul Polonez de Istorie a reacționat spunând că „Polonia nu a declanșat Al Doilea Război Mondial, ci a fost victima agresiunii Germaniei și a Uniunii Sovietice”. Institutul a respins orice „încercare de a justifica sau de a apăra agresiunea lui Hitler împotriva Poloniei”, raliindu-se criticilor exprimate atât de principalul diplomat polonez din SUA cât și de ambasadorul american în Polonia, Tom Rose. Tucker Carlson s-a remarcat în timp ca un puternic susținător al extremei drepte, inclusiv a celei din România. În aprilie 2025, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale, el i-a luat un interviu fostului candidat Călin Georgescu. Prilej pentru acesta din urmă să prezică declanșarea celui de-al treilea război mondial din România, de către ceea ce el a numit ”forțele globaliste”. Revenind la abordările lui Carlson despre cel de-al doilea război mondial, acestea se potrivesc cu cele ale liderului rus Vladimir Putin – și el intervievat de către influencer. Putin consideră la rândul său Polonia vinovată pentru declanșarea celui de-al doilea război mondial. O abordare respinsă atât de către Varșovia cât și de către celelalte capitale ale UE – inclusiv de o rezoluție a Parlamentului European.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  2. 1d ago

    ”Ciuma portocalie” – statuia de la Strasbourg care îl va enerva pe Trump

    Poate că unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale sesiunii Parlamentului European de la Strasbourg nu a fost agenda în sine – deși s-au discutat lucruri importante, de la chestiunile bugetare la programul de inovare în industria de apărare și până la mizele Consiliului European de săptămâna viitoare. Dar ochii au fost ațintiți și spre altceva: o statuie înfățișându-l pe Donald Trump. Și nu orice fel de statuie… Statuia este una satirică. Are o înălțime de 2,5 metri și este opera artistului danez Jens Galschiot. Lucrarea poartă titlul „Ciuma Portocalie” și îl înfățișează pe Donald Trump nud, ținând în mână un baston lung din aur și stând pe umerii unui bărbat slab și scund, care de-abia îl poate susține. Statuia este acoperită cu foiță de aur de 23 de carate pentru a se potrivi cu stilul ostentativ al președintelui American. „Aș face orice ca să-l ajut. În afară de a coborî de pe spatele lui”, se poate citi pe soclul statuii.   La dezvelirea statuii, autorul a spus că „Trump reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa ordinii mondiale bazate pe reguli, a valorilor democratice și a efortului comun de a soluționa criza climatică”. Cunoscută și sub numele de „Regele Injustiției”, statuia a mai fost prezentată în public. Prima data în februarie, pe o stradă din München, în zilele Conferinței de Securitate. Dar dezvelirea ei la Strasbourg, în locul unde deputații europeni dezbat și adoptă legislația UE, duce lucrurile la un cu totul alt nivel. Lucrarea a rămas acolo pe tot parcursul sesiunii care se încheie azi – suficient cât liderul de la Casa Albă să afle despre existența ei. Cronicarul publicației Daily Beast observă că lucrarea este inspirată și de basmul lui Hans Christian Andersen „Hainele cele noi ale împăratului”, în care un conducător vanitos defilează gol prin oraș, după ce fusese păcălit să creadă că primise în dar un veșmânt nou, magic și somptuos.   Locuitorii orașului îl aclamă și se prefac că îi admiră hainele, până când un copil atrage atenția că împăratul este, de fapt, gol; cu toate acestea, el își continuă parada. După cum comentează revista germană Der Spiegel, nu puțini sunt politicienii din UE care deja și-l imaginează pe Trump amenințând cu noi tarife vamale, retragerea trupelor americane sau ieșirea din NATO. Și adevărul este că relația dintre Washington și UE este deja suficient de tensionată. Donald Trump a susținut Brexitul, a militat pentru preluarea controlului SUA asupra Groenlandei și a declanșat un adevărat război al taxelor vamale cu Europa. Statele Unite și-au redus sprijinul pentru Ucraina, lăsând aceasta aproape exclusiv pe umerii europenilor. În același timp, a încercat soluții de compromis cu Kremlinul, peste capul europenilor și ucrainenilor și împotriva intereselor acestora. În decembrie 2005, Casa Albă a publicat o nouă strategie de securitate a SUA în care vorbește despre un „declin economic” european și despre o posibilă dispariție a civilizației europene. În același timp, Casa Albă nu a făcut un secret din amestecul în alegerile europene, susținând deschis forțele extremiste din UE. Acum, rămâne de văzut care va fi reacția orgoliosului lider de la Casa Albă la vederea statuii sale.    Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  3. 2d ago

    Scandal de spionaj în Germania, în pline tensiuni cu Rusia

    Arestarea, marți dimineața, a unui fost șef al serviciului de informații externe al Germaniei ridică noi întrebări, într-un moment de maxime tensiuni geopolitice. Potrivit relatărilor presei germane, cazul ar putea reprezenta una dintre cele mai grave breșe de securitate din istoria post-Război Rece a țării. Informațiile cu privire la activitățile lui August Hanning, șef al agenției germane de informații externe BND în perioada 1998–2005 sunt deocamdată puține. Hanning a intrat în vizorul autorităților într-un cu totul alt caz:  este vorba despre răpirea copiilor unei femei de afaceri, Christina Block, din Hamburg, în contextul unei dispute privind custodia care dura de mai mulți ani. Ancheta referitoare la acest caz a dus la arestările de marți. Procedurile actuale au la bază probe descoperite în timpul percheziției la domiciliul lui Hanning, efectuată în legătură cu acel caz, a precizat Parchetul Federal. Și așa s-a ajuns la acuzațiile de spionaj. Potrivit unui comunicat al Parchetului Federal German, un informator cunoscut drept Manfred D, i-ar fi furnizat lui Hanning informații valoroase provenite de la BND, în schimbul unor plăți. Manfred D. Este la rândul său arestat. Se crede că activitatea ar fi început în 2010 și ar fi continuat până în iunie 2022. Timp în care informatorul i-ar fi furnizat fostului șef al spionajului german aproximativ 2.000 de documente, multe dintre acestea conținând informații clasificate. Arestarea lui Hanning vine la doar o zi după ce actualul șef al serviciului german de informații externe (BND), Martin Jäger, a avertizat în fața parlamentarilor că țara riscă să fie atrasă într-un „conflict violent” cu Rusia, pe măsură ce Kremlinul își intensifică „războiul din umbră” împotriva Berlinului și lovește Ucraina cu o brutalitate tot mai mare. Spectrul acțiunilor este vast, de la simple acte de vandalism sau înscrisuri provocatoare în spații publice, până la atacuri majore asupra infrastructurii critice. Din februarie 2022 și până în prezent, au fost documentate 150 de incidente distincte. Dintre toate s-a detașat tentativa de atac asupra aeroportului din Leipzig, din august anul trecut. Autoritățile germane știu acum că operațiunea viza distrugerea, în timpul decolării, a unei aeronave încărcate cu muniție destinată Ucrainei. Citeste siGermania închide un consulat rus și anunţă sancțiuni după tentativa de atac cu drone pe aeroportul din Leipzig Acuzațiile survin într-un moment deosebit de sensibil. Cancelarului Friedrich Merz intenționează să îi acorde serviciului special BND noi competențe majore pentru a riposta împotriva Moscovei. Agenția ar urma chiar să primească permisiunea de a comite acte de sabotaj, de a desfășura operațiuni cibernetice ofensive și de a întreprinde acțiuni de spionaj într-o manieră mai agresivă. Rămâne de văzut cum vor fi influențate aceste planuri de arestarea fostului șef al serviciului secret.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  4. 3d ago

    UE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență

    Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real? Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă. Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico. Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”. Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile. Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”. Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere” Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”. Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa. Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare. Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  5. 4d ago

    Parlamentul vrea un buget UE mai consistent – dar din ce surse?

    România, alături de Italia, se află în fruntea statelor membre care cer ca finanțarea agriculturii și politicii de coeziune să fie menținută în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Țările reunite în grupul ”Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii. Statele membre sunt divizate între ”Prietenii Coeziunii” și ”frugalii”, conduși de Germania, care doresc o reducere a bugetului propus de Comisia Europeană. Parlamentul European. La rândul său, dorește o creștere a bugetului pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale. Într-o discuție cu presa, în marja unei conferințe pe teme de dezvoltare regională care a avut loc vineri la București, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, raportor pentru buget al Legislativului, explică motivele pentru care bugetul multianual al Uniunii Europene ar trebui crescut:   ”Statele care solicită o reducere a bugetului Uniunii Europene greșesc. Provocările noastre sunt mai multe. Oamenii așteaptă mai mult din partea Uniunii Europene, inclusiv în domeniul securității și al apărării. Și, pentru ca Uniunea Europeană să poată să livreze mai mult, e nevoie de un buget mai mare. Creșterile, sigur, trebuie să fie moderate, trebuie să fie justificate. Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar important este ca prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură să fie apărate. Iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, spune europarlamentarul.   Bugetul european are ca principală sursă contribuțiile statelor membre. Cum acestea se confruntă la rândul lor cu constrângeri financiare, o soluție ar fi creșterea veniturilor proprii ale Uniunii Europene. Siegfried Mureșan vorbește despre trei posibile surse de finanțare: ”Posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit. Noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens. Prima: o sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt între cele mai mari companii ale lumii. Ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană. Ar fi greșit ca noi să nu ne putem finanța cercetarea, securitatea, agricultura, pentru ca Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos , cei mai bogați oameni ai planetei, să aibă acces gratuit la piața unică europeană. A doua posibilitate: o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online. Și, trei, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede. Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali este cea mai importantă. Repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre. De aceea susțin această sursă proprie de venit”, mai spune europarlamentarul. Parlamentul European urmează să negocieze propunerea de buget cu Consiliul, unde sunt reprezentate statele membre. Deocamdată, acestea sunt divizate, iar timpul presează. Liderii europeni ar vrea ca problema să fie tranșată anul acesta. În orice caz, înaintea alegerilor franceze din primăvara anului viitor, în condițiile în care o eventuală victorie a extremei drepte, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella, ar putea aduce obstacole suplimentare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  6. Oct 2

    ”Armata Roboților”. Ucraina dezvoltă războiul 3.0

    Dezvoltă Ucraina o armată de roboți umanoizi? În Europa a început să se vorbească despre acest lucru, după mai multe lovituri spectaculoase ale forțelor Kievului pe frontul din Donețk. Dar care este realitatea? Colegii de la RFI Ucraina vin cu explicații. Pe 24 septembrie, în regiunea Donețk, o adevărată escadrilă de roboți tereștri a fost desfășurată în spatele liniilor rusești, la mare adâncime, cu ajutorul unor bombardiere grele fără pilot. Rezultatul? Peste 250 de prizonieri și un dezastru pentru forțele ruse. Aceasta a făcut ca în Europa să se vorbească despre o Armată a Roboților dezvoltată de Ucraina. Cu atât mai mult cu cât la 26 septembrie, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, anunța public lansarea „Armatei Roboților”, următorul pas după ”Armata Dronelor”, care deja a revoluționat modul de purtare a războiului în zilele noastre.   Totuși, după cum arată colegii de la RFI Ucraina, nu este vorba chiar despre ”terminatori” sau scene desprinse din Star Wars. Chiar și așa, tehnologia este impresionantă. Viitorul câmpului de luptă ar trebui să arate astfel: mai întâi, un senzor detectează o amenințare, iar apoi un robot intră în zona de pericol. Roboții umanoizi urmează să evacueze răniții și să transporte muniție. Aceștia vor amplasa mine și vor demina, vor efectua misiuni de recunoaștere, vor apăra poziții și vor angaja ținte. Ei vor fi primii care vor intra în zonele unde, în prezent, viețile soldaților sunt în pericol, după cum a explicat ministrul Fedorov. Citeste siCe a reușit armata ucraineană prin contraofensiva ”Vivaldi” din Donbas   Strategia presupune investiții în tehnologii de apărare și implicarea unor companii, birouri de proiectare și ingineri de top, atât din Ucraina, cât și din străinătate. Principalele obstacole tehnice sunt timpul scurt în care bateria se poate descărca sau zgomotul motorului care poate trăda poziția cu mult înainte ca instalația să ajungă la țintă. Dar ucrainenii par să fi rezolvat aceste constrângeri. Robotul terestru — cu bateria complet încărcată — este transportat la locul dorit cu ajutorul unei drone și este parașutat acolo. Odată ajunsă la sol, unitatea robotică își dezactivează emițătoarele și poate rămâne în modul de așteptare timp de câteva zile, până la momentul acțiunii.   Această poveste spune multe despre ce ”a reușit” regimul de la Kremlin de la declanșarea invaziei:  Și-a ucis și schilodit sute de mii de cetățeni, pe alții, tineri și creativi, i-a împins să fugă din țară de teama încorporării. Și-a pus la pământ industria petrolieră, luată la țintă de ucraineni. A revitalizat NATO și i-a adus acolo pe suedezi și pe finlandezi. A transformat Ucraina într-o putere militară rezilientă și creativă. În așa măsură încât, Ucraina devine furnizor de soluții și echipamente pentru numeroase țări ale lumii. Și chiar Pentagonul lansează proiectul privind războiul viitorului pornind de la experiența ucraineană. Și când ne gândim că mulți încă îl mai consideră pe Vladimir Putin un mare strateg și încă se mai adapă de la presupusa lui înțelepciune ...     Articolul original publicat de RFI Ucraina poate fi accesat aici Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  7. Oct 1

    ”Avem o țară. Cum procedăm?”

    Acest titlu de rubrică din revista Academia Cațavencu a anilor 1990 pare mai actual ca oricând. Votul de ieri din Parlament a arătat că se profilează o apropiere între Partidul Social Democrat, declarat de centru-stânga și pro-european, și extrema dreaptă - un bloc naționalist și eurosceptic cu șanse mari de a strânge o majoritate parlamentară, în actuala configurație. De partea cealaltă, Siegfried Mureșan pare să fi folosit nominalizarea ca pe o șansă de a se profila în politica internă ca principal exponent al partidei pro-europene. Mesajul a fost tranșant și în egală măsură sinucigaș: susțineți sau nu o Românie pe deplin conectată la Europa? Rezultatul s-a văzut. Citeste siSiegfried Mureşan, după respingerea Guvernului său: Partidele care au declanşat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice Logica politică ne spune că după nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar trebui să urmeze, în oglindă, cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Riscul pentru președinte este de a-și vedea spulberată o linie roșie pe care el însuși a trasat-o: fără AUR în formula majoritară. Președintele ar putea reveni la soluția tehnocratului, cu care a mai cochetat. Dar nimic nu s-a schimbat în abordările partidelor de la precedenta încercare nereușită, cu Eugen Tomac. Șansele sunt și acum la fel de reduse, aproape de zero. Societatea rămâne la fel de polarizată precum în preajma alegerilor din 2025. Președintele a eșuat în eforturile sale, mărturisite de peste un an de zile, de a câștiga măcar o parte din tabăra suveranistă de partea democrației. Citeste siTrei scenarii după eșecul lui Siegfried Mureșan. Cheia, în mâna lui Nicușor Dan (Cotidianul) Dimpotrivă, gradul de radicalizare pare chiar să fi crescut, mai ales după reținerea și arestarea lui Călin Georgescu. Acum două săptămâni, violența a coborât de pe rețelele sociale în stradă și următoarele săptămâni și luni nu se anunță deloc mai liniștite. Dar indiferent de cum se va configura viitoarea majoritate, situația României nu se schimbă și partenerii ei nici atât. Premierul, că va fi tehnocrat sau pesedist susținut de AUR, tot va trebui să obțină undă verde pentru programele sale de la Comisia Europeană. Eventual – dacă nu, sigur - cu George Simion de mână în biroul Ursulei von der Leyen. Pentru că e parte a majorității și trebuie să dea asigurări că se aliniază. Altă șansă nu există, alți bani nu sunt. Finanțarea din fonduri europene rămâne vitală. Fără ea, bugetul sucombă. Orice abatere de la statul de drept și normele democratice va genera o reacție imediată. Mecanismele de blocare a banilor europeni există și au fost folosite în cazul Ungariei lui Orban. Vor fi folosite și în cazul României, fără întârziere. Fantasmagorii vânturate de extrema dreaptă, cu naționalizarea întreprinderilor, redeschiderea minelor sau întoarcerea la economia de troc sunt bune pe rețelele sociale. Nu și la guvernare. Și asta o știe și George Simion, cu toată retorica sa. Așa că, întrebarea care stă în fața președintelui și a noastră, a tuturor, este aceasta: ”Avem o țară. Cum procedăm?”   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  8. Sep 30

    ”Putem face asta și aici” – iar alianța PSD-AUR este tot mai aproape

    Dezvăluirile ziarului american The Wall Street Journal, privitoare la afirmațiile ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, sunt confirmate și de ziarul britanic Financial Times. Acesta vorbește despre consecințele asupra situației politice de la București, în contextul unei posibile apropieri dintre Partidul Social Democrat și extrema dreaptă. Când, după The Wall Street Journal, și Financial Times se ocupă îndeaproape de povestea ambasadoarei de la Atena și remarcile ei la adresa României, lucrurile încep să devină cât se poate de serioase. Este vorba despre probabil cele mai importante și influente ziare financiare ale lumii, care ajung acolo unde se iau decizii cu impact global – de la cabinetele celor mai puternici decidenți politici la președinți de mari companii și fonduri de investiții, bancheri sau deținători de mari portofolii bursiere. Financial Times confirmă, prin propriile surse, faptul că Guilfoyle a sugerat prăbușirea guvernului de la București pe 18 martie, în timpul unei cine oficiale la ambasada SUA din Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, inclusiv politicieni, membri ai personalului ambasadei și cadre militare. Publicația mai notează că după cina de la Atena, Guilfoyle a călătorit la București, unde s-a întâlnit inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu. Nu este clar dacă l-a sfătuit să se retragă din coaliția de guvernare, mai spune cotidianul britanic. The Wall Street Journal a pus presiunile politice pe seama interesului părții americane, în asociere cu firma greacă Aktor, de a vinde gaz petrolier lichefiat, în Bulgaria și România, prin contracte pe termen lung la prețuri foarte mari. Citeste siSiegfried Mureșan, premierul desemnat: Dacă PSD se lipește de AUR, va deveni un partid breloc. Au apus vremurile când aveau 45% din Parlament (Libertatea) De partea sa, Financial Times descrie situația politică tulbure de la București. Iar analistul politic consultat de ziar, Radu Magdin, spune ceea ce este perceput acum în cea mai mare parte a mediului politic românesc: că un foarte probabil eșec al liberalului Siegfried Mureșan în fața Parlamentului va deschide calea pentru o colaborare formală sau informală între centru-stânga și extrema dreaptă. Și, de ce nu? Ambele părți au votat pentru a răsturna guvernul Bolojan. Ambele părți sunt interesate să intre cât de repede în grațiile MAGA și ale lui Donald Trump și pentru aceasta sunt gata să plătească prețul. Poate, chiar, orice preț. În ultimul timp, cu precădere de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, numeroase voci din PSD și-au înăsprit retorica naționalistă și antieuropeană, în ton cu extrema dreaptă. Părțile au colaborat deja împărțindu-și funcții de conducere în Parlament. Și-au numit reciproc oamenii la vârful societăților publice de radio și televiziune. Citeste siPSD și AUR își votează reciproc propunerile pentru șefia TVR și a Radioului Public Au votat împreună pentru interzicerea vânzării pe bursă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat. Au susținut un controversat proiect prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Dacă propunerea Siegfried Mureșan cade la vot, conform așteptărilor, președintele va putea face o nouă nominalizare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, pare încredințat că o va primi. Odată numirea făcută, președintele nu mai deține nicio pârghie constituțională pentru a influența formarea majorității. Se va spulbera astfel una dintre liniile roșii pe care Nicușor Dan însuși a formulat-o: blocarea accesului extremei drepte la guvernare. Iar articolele din The Wall Street Journal și Financial Times stau mărturie: lumea politică și financiară privește cu atenție spre România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

See All (24)

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Eurocronica

More From RFI România

You Might Also Like