Multe mâini lipsă. Epuizarea personalului din spitale este cauzată și de lipsurile sistemului de prevenție (PressOne) - REPORTAJ Femeia care „nu există”, deși e internată de 24 de ani într-un spital din România și niciun centru de asistență socială nu a preluat-o. „S-a dus, ușor-ușor, generația care își îngrijea bătrânii acasă” (HotNews) - Mai conduce cineva România? De două săptămâni Cadastrul e blocat, dar nu a fost convocată nicio celulă de criză cu toate entităţile implicate pentru rezolvarea situaţiei (Ziarul Financiar) România se bazează pe importurile de energie din Bulgaria după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă dacă și Kozlodui se oprește (SpotMedia) Apelul de miercuri seară al premierului Ilie Bolojan de a reduce consumul de energie vine într-un moment delicat pentru sistemul energetic românesc. După oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, România depinde în orele de vârf de importurile de electricitate din Bulgaria, iar situația s-ar putea complica dacă și centrala nucleară de la Kozlodui va fi oprită, așa cum au avertizat autoritățile de la Sofia. Potrivit unei analize Profit.ro, România va avea nevoie în fiecare seară să importe între 2.500 și 3.000 MW pentru a acoperi deficitul de producție. Marți seară, înainte de oprirea celui de-al doilea reactor, consumul instantaneu depășea 7.000 MW, în timp ce producția internă era de aproximativ 5.100 MW, dintre care doar 675 MW proveneau din energia nucleară. Deficitul este greu de acoperit pentru că producția fotovoltaică dispare după apus, hidrocentralele sunt afectate de secetă, energia nucleară este limitată de oprirea reactoarelor, iar centralele pe cărbune și gaze funcționează deja la un nivel ridicat pentru această perioadă. Integral pe pagina SpotMedia. Multe mâini lipsă. Epuizarea personalului din spitale este cauzată și de lipsurile sistemului de prevenție (PressOne) Greva începută pe 28 iulie în sute de spitale din țară a plecat de la nemulțumirile legate de legea salarizării. Printre frustrările celor care protestează se regăsește și una care trenează de mai mulți ani: lipsa de personal din spitale, datorată atât veniturilor nesatisfăcătoare, posturilor blocate, dar și unei probleme mai puțin evidente – accesul limitat al românilor la servicii de prevenție. „Sistemul de sănătate public nu e doar spitalul”, a spus pentru PressOne Oana Motea, expertă în sănătate. „O bună parte din patologia pe care spitalele o deservesc poate fi foarte bine gestionată în ambulatoriu, în centrele medicale comunitare”, a mai spus experta. Dacă ar fi suficiente servicii medicale care să asigure prevenția și tratamentul în ambulatoriu, ar fi cu mai 80% mai puține cazuri care ajung la spital. Deșerturile medicale, adică zonele din țară fără acces la servicii medicale, reprezintă unul dintre motivele pentru care în spitale ajung numeroase cazuri care puteau fi prevenite prin asistența comunitară. REPORTAJ Femeia care „nu există”, deși e internată de 24 de ani într-un spital din România și niciun centru de asistență socială nu a preluat-o. „S-a dus, ușor-ușor, generația care își îngrijea bătrânii acasă” (HotNews) În anul 2002, „așa-zisa Buta Irina”, așa sună adresarea inumană din documente, a ajuns la Drobeta Turnu Severin, adusă din București, de la Spitalul „Obregia”, ca „persoană necunoscută”, după ce fusese găsită pe stradă. Nu avea acte sau familie. Nu cunoștea pe nimeni, nu o cunoștea nimeni. Suferă de retard mintal, dar, pentru că a spus că o cheamă Irina Buta, așa a fost trecută și în documente. De atunci femeia locuiește într-un salon de spital din Drobeta Turnu Severin. Conform normelor contractului pe care spitalele le au cu Casa de Asigurări de Sănătate, internarea unui pacient poate dura maximum 365 de zile. „De fiecare dată, răspunsul sec al asistenței sociale este că nu există locuri”, spune Elena Bololoi, directoarea de îngrijri și purtătoarea de cuvânt a Spitalului Județean de Urgență din Drobeta Turnu Severin, într-un dialog cu HotNews. Mai mult, de un sfert de secol, statul român nu a reușit să o identifice. În afara problemelor cunoscute, în România mai apare o modificare, firească, socială. „S-a dus, ușor-ușor, generația care își îngrijea bătrânii acasă”, spun specialiștii cu care HotNews a vorbit. Mai conduce cineva România? De două săptămâni Cadastrul e blocat, dar nu a fost convocată nicio celulă de criză cu toate entităţile implicate pentru rezolvarea situaţiei (Ziarul Financiar) La 15 zile de la atacul cibernetic care a scos din funcţiune sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ceea ce a dus la blocarea pieţei imobiliare, Guvernul României nu a convocat până acum, în mod inexplicabil, nicio celulă de criză la care să participe toate entităţile implicate şi unde să se discute toate aspectele crizei. Inexplicabila absenţă în această criză a guvernului, care nu a convocat la aceeaşi masă notari, bănci, ingineri geodezi pe lângă Cadastru şi celelalte instituţii tehnice, coroborată cu absenţa oricărei încercări măcar de a găsi o soluţie temporară de a debloca situaţia lasă practic ieşirea din criză exact în mânile celor care nu au reuşit să evite paralizia pieţei imobiliare sau repunerea rapidă în funcţiune a platformelor. Este vorba de ANCPI, care a cheltuit peste 150 mil. euro pe IT în 20 de ani dar a fost prinsă de atac fără măsuri minime de cybersecurity, DNSC – care are pe hârtie atribuţii şi transmite avertismente sectorului public, dar nu are bugetul şi se pare nici puterea reală de a impune măsuri de bază de protecţie statului –, şi puternicele STS şi mai ales SRI, cu atribuţii legale în protecţia sistemelor critice IT&C ale statului şi bugete combinate de peste o jumătate de miliard de euro pe achiziţii doar de cybersecurity din 2025 până în prezent – dar care în mod inexplicabil par să nu fi ajutat la nimic în acest caz (la evitarea sau reducerea impactului pe care l-a avut atacul). Soluţia propusă de Colegiul Geodezilor este „o aplicaţie de backup, folosită doar în situaţiile acestea extreme, de urgenţă“, care să poată fi activată când sistemul principal cade. Situaţia se agravează: Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat miercuri că a fost lovită, la rândul ei, de un atac ransomware, care i-a scos din funcţiune o parte dintre servicii. Pe larg în Ziarul Financiar.