Planeta Verde

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 6D AGO

    WWF: Cota de intervenție pentru urși ridică mari semne de întrebare

    O măsură a Senatului privind populația de urși din România este criticată de activiștii de mediu. Camera superioară a Parlamentului a decis o cotă de intervenție preventivă de 859 de exemplare pe anul acesta pentru ursul brun. O decizie ce ridică mari semne de întrebare, i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde expertul în carnivore mari Cristian Papp, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la asociația WWF România. Cristian Papp spune despre decizia Senatului privind urșii că ”această propunere de cotă se bazează pe studiul genetic prezentat în decembrie anul trecut și acolo nu există foarte multe date care să certifice cumva acea cifră, acel interval de 10.400-12.700 de urși, adică toată lumea pune întrebări. Inclusiv experți din Europa în momentul în care au văzut rezultatele studiului și acel raport sumar au venit inclusiv către noi să ne întrebe cum e posibil așa ceva și nefiind un studiu transparent, adică acolo nu a fost nimeni implicat, în afară de echipa de proiect, nu știm ce s-a întâmplat exact”. Expertul WWF precizează că propunerea de cotă pentru urși ”ridică niște semne de întrebare, pentru că vorbim totuși de o cifră destul de mare, 859 de exemplare, la care se adaugă alte 110 pentru intervenție, plus din păcate nu cunoaștem magnitudinea braconajului, nu știm exact câte exemplare sunt ucise pe drumuri și respectiv căi ferate. Cu siguranță că vorbim în acest scenariu de o ieșire de cel puțin 1.000 de urși pe an”. Câți urși sunt în realitate în România? Ce riscă autoritățile române, dacă insistă cu această cotă de intervenție pentru ursul brun? Vorbim de o încălcare a directivelor europene?

    29 min
  2. MAR 30

    Sondaj Greenpeace: Energia verde, soluția pentru independența energetică a României

    Energia regenerabilă este soluția pentru independența energetică a țării, cred șase din zece români, conform unui sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. În plus, două treimi se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă. Purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Mihnea Matache spune că ”populația din România vede potențialul, este optimistă în ceea ce privește energia regenerabilă și nu doar că este optimistă, ci observă că de fapt energia regenerabilă a fost cel mai de succes proiect energetic în România până astăzi. În România, sunt peste 270.000 de prosumatori”. Președintele Nicușor Dan, premierul italian Giorgia Meloni și liderii altor opt state cer Uniunii Europene să revizuiască rapid legislația Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei, potrivit G4Media. Cei zece lideri europeni susțin că legislația verde actuală a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”. Purtătorul de cuvânt al Greenpeace România critică poziția lui Nicușor Dan: ”Este o poziție total eronată. Mecanismul prin care UE a instrumentat această decarbonizare a urmărit fix ajutorarea acestor companii, de fapt. Avem termocentrale pe cărbune de exemplu sau companii poluatoare, care au trebuit să plătească aceste credite de carbon, dar banii din aceste credite de fapt tot către ei s-au reinvestit, în proiecte de energie sustenabilă. Deci practic, e o minciună să spunem că a fost o mișcare europeană de a falimenta aceste companii, nu, a fost un instrument de tranziție, de fapt”. Contextul În UE, există în prezent două curente de opinii: unul care spune că trebuie să insistăm pe combustibilii fosili, cel puțin temporar, pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, altul care afirmă că dimpotrivă, este momentul cel mai bun să investim masiv în surse verzi de energie. Ce va alege statul român? Autoritățile române spun că au nevoie de o plasă de siguranță, pentru că ai zile fără soare sau în care vântul nu bate. Este acesta un argument valabil? Greenpeace România sprijină înființarea primelor comunități de energie din țară. Ce sunt aceste comunități? O asemenea comunitate îți poate asigura energie în mod regulat, fără întreruperi? Sondajul comandat de Greenpeace poate fi consultat aici.

    30 min
  3. MAR 23

    Semnal de alarmă privind sărăcia energetică în România (raport)

    Una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie, conform raportului anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Anca Sinea, coordonatoare a Observatorului, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Ce impact are conflictul din Orientul Mijlociu asupra sărăciei energetice din România? Anca Sinea: ”Această situație în care ne aflăm ne trimite înapoi la factorii care determină sărăcia energetică. Costul energiei fiind un factor important, creșterea costurilor pe piața internațională de energie se poate reflecta în facturi. Acum, noi vorbim despre sărăcia energetică atât în ce privește acoperirea nevoilor în interiorul gospodăriilor și aici mă refer la încălzire, răcire, mai nou, pentru că vine peste noi anotimpul călduros și dăm drumul la aerul condiționat, gătit, dar pe de altă parte tot mai mult vorbim despre energia de care avem nevoie pentru a ne deplasa, benzină, motorină, să mergem la serviciu, să ducem copiii la școală (...). Și da, acestea fiind impactate și vedem la pompă că sunt impactate de creșterea de prețuri, acestea se vor reflecta în bugetele de familie, în mod evident”. Cum îți eficientizezi consumul de energie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a produs un șoc pe piețele mondiale? Anca Sinea: ”Sunt măsuri de comportament pe care le putem adopta, atunci când sesizăm elemente de ineficiență (...). Să nu mai deschidem geamul în timp ce merge căldura sau în timp ce merge aerul condiționat, să mergem pe jos, uneori, că face bine. Dar avem și situații de sărăcie extremă energetică, unde nu putem să mergem doar pe soluții de comportament, iar acolo eu recomand gospodăriilor să ia legătura cu administrațiile publice locale (...). Există administrații publice extrem de inventive și susțin, au rezerve de lemn, au rezerve de resurse, au capacitatea de a genera ajutoare pentru gospodării”. Ce arată raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice? Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată că una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Documentul vorbește de asemenea despre locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice mai subliniază că multe gospodării practică ”subconsumul energetic”. În plus, există diferențe mari între regiunile țării. Cea mai mare sărăcie energetică este în nord-est, unde o treime dintre gospodării se află sub pragul de sărăcie materială, după plata energiei. În schimb, în zona București-Ilfov sunt cele mai mici valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată de asemenea că sunt diferențe foarte mari între urban și rural. Aproximativ trei sferturi dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află la sate. Pe de altă parte, potrivit documentului, buteliile de gaz, folosite în aproape jumătate dintre gospodăriile din România, cresc presiunea asupra bugetelor.

    29 min
  4. MAR 16

    ONG-uri de mediu: România trebuie să-și reducă dependența de combustibili fosili

    Mai multe organizații de mediu au publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan și Ministerului Energiei. ONG-urile cer ca România să-și reducă dependența de combustibili fosili, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Laura Nazare (Bankwatch România) a fost invitată la emisiunea Planeta Verde. Coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România, Laura Nazare, spune la RFI că războiul din Orientul Mijlociu este un motiv în plus pentru ca România să-și asigure securitatea energetică din surse verzi: ”Demersul nostru nu este unul ideologic, să batem apa în piuă cu regenerabilele, cu eficiența energetică, pentru că argumentul pentru regenerabile și pentru soluții durabile și sustenabile nu mai este doar unul climatic, este și un argument economic și un argument geopolitic”. Ea precizează că ”energia regenerabilă, adică energia eoliană și energia solară, are două avantaje fundamentale. Primul e că resursa este locală, nu depinde de rute maritime, nu depinde de conflicte regionale. Și al doilea, după instalarea acestor capacități, costurile sunt mult mai stabile decât în cazul combustibililor fosili”. Cine a semnat scrisoarea deschisă către Nicușor Dan? Semnatarii scrisorii deschise către președintele Nicușor Dan și Ministerul Energiei sunt Bankwatch România, Comunitatea Declic, 2Celsius, REPER21, Greenpeace România și Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. În contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, apar voci care spun că este momentul să redeschidem capacități de producție bazate pe combustibili fosili. Cum răspund ecologiștii? E nevoie de o tranziție mai lungă spre energia verde? Cum păstrezi un echilibru, pentru a nu afecta negativ economia? Mai poate fi atins obiectivul neutralității climatice până în 2050 în Uniunea Europeană? România trebuie să-și reducă dependența de combustibili fosili și să accelereze investițiile în soluții curate și eficiente, mai arată scrisoarea deschisă. Cum poate face asta? Contra-argumentul folosit cel mai des este că sursele verzi nu-ți pot asigura ”energie în bandă”. Altfel, spus, dacă nu bate vântul sau nu e soare, nu ai energie. Cum combat ONG-urile de mediu această retorică? Există fonduri pentru a investi în stocarea de energie din surse regenerabile?

    28 min
  5. MAR 9

    ”Fermele de blănuri trebuie interzise, este o practică foarte crudă”

    Comisia Europeană trebuie să interzică fermele de animale crescute pentru blană, spune la RFI directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti. Bruxelles-ul este așteptat să ia o decizie în luna martie. Comisia Europeană poate să decidă închiderea fermelor pentru blănuri sau ar putea stabili standarde mai bune pentru unitățile respective. Directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti, spune la emisiunea Planeta Verde că este optimistă că Bruxelles-ul va decide interzicerea acestor centre: ”Avem așteptări mari de la Comisie și anume să se interzică în sfârșit fermele de blănuri la nivelul Uniunii Europene”. Ea spune în ce condiții sunt ținute aceste animale: ”A crește animale sălbatice în cuști, că le numim ferme sau cum vrem să le numim, este o practică foarte crudă și care niciodată nu va putea să le ofere o viață acelor animale. Deci animalele respective, vorbim de nurci, șinșile, vulpi, sunt crescute, născute, în cuști de metal, de multe ori în hale, fără să vadă lumină, fără să aibă acces de exemplu la apă pentru nurci sau nisip pentru șinșile, nu le permit aceste condiții să-și manifeste absolut nici un fel de comportament care lor le-ar fi natural”. România a interzis fermele de animale pentru blană încă din 2024, dar măsura va intra în vigoare din 2027. Scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene poate fi semnată aici: https://act.humaneworld.org/page/180786/petition/1?locale=ro-RO

    27 min
  6. MAR 2

    ”Comerțul cu câini e în floare pe Facebook, e dezastru” (ONG)

    Organizațiile neguvernamentale pregătesc un proces cu statul român, căruia îi cer să sterilizeze câinii fără stăpân, în loc să-i eutanasieze. Invitată la emisiunea Planeta Verde este activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu. O discuție despre câinii fără stăpân, în contextul dezvăluirilor recente privind masacrarea unor maidanezi la un centru din Suraia, județul Vrancea. Ce solicită de fapt ONG-urile care apără drepturile animalelor, după cazul de la Suraia? Alina Florescu (organizația Toto&Pufi): ”Solicităm același lucru pe care l-am solicitat în ultimii 20 de ani, solicităm să se treacă la sterilizare în masă, ca metodă de management, în combinație cu educația și cu controalele. Asta este singura soluție care a funcționat la nivel mondial, iar acum noi nu mai suntem în punctul în care să ne permitem să discutăm despre o strategie, pentru că ea este una singură. Noi solicităm să fie arestați oamenii care în aceste investigații au fost arătați cum omoară cu cruzime animale și cum încalcă foarte multe legi”. Alina Florescu precizează că ONG-urile pregătesc un proces cu statul pe tema câinilor: ”În cel mai rău caz și oricum pregătim și asta de ceva timp, un proces cu statul (...). Depinde de ce avocați găsim. Noi am mai început inițiativa asta alături de câteva ONG-uri, de mai multe ori, acum iarăși suntem în discuții să o deschidem, pentru că eram în discuții să o deschidem până a apărut investigația. Dacă nu se schimbă ceva rapid, probabil că da, sigur, mergem înainte (...). În principiu, e vorba de ANSVSA, de Poliția Română, de primării, consilii locale”. Ea atrage atenția că în România, comerțul cu câini pe Internet a luat amploare: ”Este în floare comerțul cu orice câine vreți, pe orice grup de Facebook. Pe OLX s-au făcut niște demersuri să nu mai poți să vinzi chiar așa cu ușurință, adică acolo s-a implicat OLX un pic, dar în continuare găsești, probabil e foarte greu să acoperi chiar tot, dar apreciem eforturile lor de a interveni. În rest, pe Facebook, este dezastru (...). Noi trimitem sesizări la Poliție și ei spun că de fapt legea nu e chiar așa și că nu prea au ce să le facă (...). Reiese foarte clar că un câine care are drept de montă trebuie să aibă pedigree, că ăla e dreptul de montă. Și pentru că nu există chestia asta cu pedigree în lege, ei profită de faptul că nu există și că în țara noastră, orice veterinar, dacă eu am un câine și mă duc la veterinar și îi spun că-i bichon, el trebuie să treacă bichon, nu avem o autoritate care chiar să facă chestia asta și chiar să fie bătută în cuie”.

    29 min
  7. FEB 23

    Parcul Tineretului, în pericol? ”Oamenii din zonă sunt înspăimântați”

    Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit. Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici. Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”. El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”. Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”. Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

    29 min
  8. FEB 16

    ”Drumul ilegal din Pădurea Băneasa trebuie desființat” (Dan Trifu, Eco-Civica)

    Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu. Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”. Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV. Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta? Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo? Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?

    29 min

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

More From RFI România