Rural

Agricultura europeană trece prin schimbări profunde. Reforma politicii agricole comune modifică paradigme vechi.

  1. 4d ago

    Comisarul european pentru agricultură le cere statelor membre să accelereze simplificarea PAC

    Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat săptămâna trecută, în fața Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European, cel de-al doilea raport privind simplificarea și stadiul implementării și aplicării legislației agricole în Uniunea Europeană. El le-a spus eurodeputaților că, deși normele simplifică anumite cerințe din 2026 și oferă mai multă flexibilitate în aplicarea politicii agricole comune, statele membre nu au valorificat pe deplin aceste oportunități, unele modificări nefiind încă integrate în planurile strategice naționale, notează Agence Europe. „Avem nevoie ca statele membre să pună în aplicare normele UE fără să adauge cerințe suplimentare inutile”, a subliniat Hansen, cerând încetarea fenomenului de suprareglementare. „O normă convenită la nivel european nu ar trebui să devină mai complicată atunci când este aplicată la nivel național”, a spus el, adăugând că simplificarea rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană. În ceea ce privește politica agricolă comună pentru perioada 2028–2034, Hansen susține alocarea a aproape 400 de miliarde de euro, sumă care include resursele suplimentare propuse de Comisie. El a recunoscut, totuși, că bugetul propus nu prevede ajustarea în funcție de inflație, solicitată de organizațiile agricole europene.   80 de noi campanii de promovare a produselor agricole finanțate cu fonduri UE Uniunea Europeană cofinanțează 80 de noi campanii de promovare a produselor agricole la nivel mondial, selectate din 207 de proiecte depuse în 2026. Numărul proiectelor a fost cu 10% mai mare decât în anul precedent. Dintre cele 80 de campanii, 61 sunt inițiative depuse de una sau mai multe organizații din același stat membru, așa-numitele programe „simple”, care beneficiază de o finanțare europeană totală de 103 milioane de euro. Celelalte 19 sunt programe multinaționale, pentru care a fost alocat un buget de 44 de milioane de euro din fonduri europene. Campaniile promovează produse precum fructele, legumele, brânzeturile, carnea, vinul sau uleiul de măsline, atât pe piețele din Uniunea Europeană, cât și pe cele din afara acesteia, inclusiv în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Arabia Saudită. Următorul apel de propuneri este preconizat să fie lansat în ianuarie 2027. Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare organizează, în perioada 28–29 ianuarie 2027, sesiuni informative dedicate noilor oportunități de finanțare, atât online, cât și cu participare fizică la Bruxelles.   Euronext introduce contracte futures pentru grâu și porumb cu livrare fizică în portul Constanța Portul Constanța ar putea deveni, de anul viitor, un punct de referință pentru prețurile cerealelor din regiunea Mării Negre, după decizia Euronext de a-și extinde activitatea în Europa de Est, potrivit unei știri Reuters preluată de Business Recorder. Euronext a anunțat săptămâna trecută că va lansa, începând din iunie 2027, contracte futures pentru grâu și porumb, cu livrare fizică în portul Constanța. Decizia operatorului bursier de a include România ca punct de livrare pentru aceste contracte vine pe fondul creșterii importanței portului Constanța pe piața cerealelor și răspunde nevoii participanților la piața din regiunea Mării Negre de a avea la dispoziție instrumente financiare adaptate tranzacțiilor regionale, care să le permită o mai bună gestionare a riscurilor legate de preț. În prezent, prețurile cerealelor din regiune se raportează la bursa din Chicago sau la contractele Euronext cu livrare în Franța. Potrivit sursei citate, noile contracte vor fi denominate în euro și vor avea la bază cereale provenite din Uniunea Europeană. Contractele vor avea o dimensiune standard de 50 de tone, iar lunile de livrare vor fi aceleași ca în cazul contractelor Euronext existente. Contractul pentru grâu va avea ca referință grâul cu un conținut de proteine de 12%. Discuțiile privind stabilirea unor detalii tehnice, precum silozurile care vor putea fi utilizate pentru livrare, sunt în desfășurare.   Autoritățile spaniole intervin pe piața uleiului de măsline pentru a preveni scăderea prețurilor Spania a anunțat retragerea temporară de pe piață a 12% din producția de ulei de măsline pentru sezonul 2026–2027, echivalentul a 188.000 de tone, pentru a preveni o scădere accentuată a prețurilor, în contextul perspectivelor unei recolte foarte bune. Potrivit Reuters, care citează un comunicat al Ministerului spaniol al Agriculturii, producția de ulei de măsline pentru anul comercial 2026/2027 este estimată la 1,6 milioane de tone, cu 23% mai mult decât în sezonul precedent. Aceasta ar fi a patra cea mai bună producție înregistrată vreodată. Măsura nu prevede compensarea financiară a producătorilor pentru cantitățile retrase de pe piață. Decizia a fost bine primită în sectorul producției de ulei de măsline, dar criticată de industria de îmbuteliere și de organizațiile de consumatori, conform EFE Agro.   Sindicatele agricole europene solicită menținerea condiționalității sociale în viitoarea PAC Aproximativ 500 de lucrători agricoli și reprezentanți ai sindicatelor agricole europene s-au deplasat la Bruxelles săptămâna trecută pentru un miting de apărare a condiționalității sociale în viitoarea politică agricolă comună (PAC). Manifestația a avut loc la o săptămână după ce Consiliul și-a adoptat poziția parțială de negociere cu Parlamentul European privind PAC post-2027. Potrivit unui comunicat emis de Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentație, Agricultură și Turism (EFFAT), mecanismul condiționalității sociale a fost exclus din textul de compromis. Introdusă prin reforma PAC pentru perioada 2023–2027, condiționalitatea socială leagă acordarea subvențiilor agricole de respectarea legislației muncii de către beneficiari. EFFAT solicită menținerea acestui mecanism, considerând că eliminarea sau slăbirea lui ar reduce protecția lucrătorilor agricoli, mulți dintre aceștia fiind migranți sau lucrători sezonieri. Federația avertizează că o asemenea schimbare ar crea un tratament inechitabil între angajatorii care respectă legislația și cei care o încalcă și a anunțat că va continua să colaboreze în acest sens cu eurodeputații, Comisia Europeană și guvernele naționale.

  2. Nov 2

    Consiliul UE își conturează poziția privind viitoarea politică agricolă comună

    Consiliul Uniunii Europene și-a conturat poziția de bază pentru negocierile cu Parlamentul European privind politica agricolă comună post-2027. Propunerea Consiliului urmărește un cadru mai simplu și mai flexibil în ceea ce privește conceperea politicilor agricole de către statele membre, o mai mare stabilitate pentru fermierii activi, stimulente pentru tinerii fermieri și măsuri de sprijin pentru situații de criză climatică sau economică. Consiliul păstrează, în esență, structura bugetară propusă de Comisie. Cei doi piloni tradiționali ai politicii agricole comune (PAC), cel al plăților directe și cel al dezvoltării rurale, ar urma să fie unificați într-un fond integrat, în cadrul Planului de parteneriat național și regional, alături de alte domenii, precum coeziunea, migrația și pescuitul, însă instrumentele și programele specifice acestor politici și sprijinul pentru venituri se vor menține. Banii ar fi direcționați prioritar către producția efectivă printr-o nouă schemă de sprijin degresiv pentru venit, iar fiecare stat membru va avea libertatea de a defini fermierul activ. Întrucât este vorba despre o poziție parțială de negociere, atât arhitectura finală a regulilor, cât și bugetele pentru subvențiile agricole depind de viitoarele compromisuri politice la nivelul Uniunii Europene și de acordul interinstituțional privind cadrul financiar multianual 2028-2034.   România și alte șapte state UE cer reguli mai dure împotriva practicilor comerciale neloiale România și alte șapte state membre ale Uniunii Europene cer Comisiei să înăsprească regulile care protejează fermierii și furnizorii de practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. Miniștrii agriculturii din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), precum și cei din Bulgaria, Croația, România și Slovenia au convenit, la începutul lunii octombrie, la Bratislava, asupra unei poziții comune în perspectiva revizuirii legislației europene privind practicile comerciale neloiale. Printre măsurile propuse se numără interzicerea unor practici abuzive, precum delistarea nejustificată a unor produse, penalitățile contractuale disproporționate, reducerile de preț retroactive și impunerea unilaterală a costurilor de marketing. Cele opt state cer și eliminarea pragului bazat pe cifra de afaceri în cadrul viitoarei revizuiri a legislației, astfel încât furnizorii de toate dimensiunile să beneficieze de protecția legii, și reguli mai stricte privind accesul la datele comerciale, pentru a preveni acumularea excesivă de informații de către actorii dominanți de pe piață și pentru a asigura un schimb corect de date. De asemenea, solicită Comisiei să analizeze posibilitatea interzicerii vânzării produselor agricole și alimentare sub costurile de producție ale fermierilor sau procesatorilor, pe baza unor indicatori de cost obiectivi, transparenți și armonizați la nivel european. Concluziile miniștrilor care au participat la reuniunea de la Bratislava au fost prezentate în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit de săptămâna trecută.   O fostă mină poloneză va deveni centru de cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor alimentare O clădire care a aparținut unei foste mine din Polonia va fi renovată și va deveni parte a unui centru multifuncțional dedicat agriculturii verticale, hidroponiei, acvaponiei și acvaculturii. Proiectul este finanțat printr-o schemă de ajutoare de stat în valoare de 26,5 milioane de euro, aprobată recent de Comisia Europeană, și cofinanțat prin Fondul pentru o tranziție justă. Centrul va oferi spații de birouri și săli de conferințe pentru întreprinderile care activează în domeniul agriculturii urbane inovatoare, precum și spații dedicate cercetării în domeniu. Obiectivul principal este optimizarea condițiilor pentru creșterea plantelor și a animalelor acvatice, facilitarea transferului de cunoștințe și comercializarea soluțiilor în sectorul tehnologiilor alimentare.   Danemarca vrea să interzică o rasă de pui cu creștere rapidă și să extindă măsura la nivelul UE Guvernul danez dorește să interzică pe plan intern creșterea unei rase de pui cu dezvoltare rapidă și să extindă interdicția la nivelul Uniunii Europene, potrivit Politico. Anunțul ministrului danez responsabil cu bunăstarea animalelor a venit la o zi după difuzarea unui documentar care conținea imagini filmate cu o cameră ascunsă într-o fermă de pui, unde păsările aveau parte de doar trei ore de întuneric pe zi, pentru a le accelera creșterea. Cum era de așteptat, sectorul avicol local a reacționat, deschizând un nou conflict pe tema bunăstării animalelor. Publicația citată amintește că Danemarca a mai solicitat Bruxelles-ului să pună capăt practicilor de creștere rapidă a puilor la nivelul Uniunii Europene, iar o încercare anterioară de a interzice aceste practici la nivel național nu s-a concretizat. Guvernul olandez a propus o interdicție similară în luna septembrie a acestui an, iar măsura se află acum în atenția Parlamentului de la Haga. Comisia Europeană intenționează să revizuiască, până la sfârșitul acestui an, normele privind bunăstarea găinilor ouătoare și a puilor crescuți pentru carne, cu accent pe indicatori de bunăstare în cadrul fermelor, pe interzicerea utilizării cuștilor și a uciderii puilor masculi și pe introducerea unor cerințe echivalente de import, conforme cu normele Organizației Mondiale a Comerțului. Comisia nu a anunțat însă o propunere care să vizeze interzicerea creșterii anumitor rase.   În Spania, sărbătoarea de Halloween aduce încasări de aproape 2 milioane de euro din vânzarea dovlecilor Sărbătoarea de Halloween aduce vânzări de aproape 700.000 de kilograme de dovleci în Spania, generând încasări de aproximativ 2 milioane de euro, relatează Efe Agro. De asemenea, supermarketurile și magazinele specializate oferă o gamă largă de dulciuri tradiționale și de produse de cofetărie specifice Halloween-ului. Se estimează că acestea din urmă reprezintă aproximativ 7% din vânzările anuale de bomboane și gumă de mestecat. Sărbătoarea stimulează și rezervările la restaurante, fiind anticipată o creștere cu până la 30% față de anul trecut. Și turismul rural a avut de câștigat, înregistrând un grad de ocupare de 60% în weekendul trecut.

  3. Oct 19

    Negocierile privind bugetul UE și PAC post-2027 continuă în noiembrie

    Liderii europeni nu au reușit să depășească divergențele privind următorul buget multianual al Uniunii Europene și, implicit, cele privind politica agricolă comună după 2027, la summitul din 15 și 16 octombrie, iar negocierile vor fi reluate în noiembrie. Potrivit Politico, președintele Consiliului European, António Costa, va prezenta noi cifre bugetare înaintea următoarei reuniuni, în încercarea de a apropia pozițiile statelor membre și de a facilita încheierea unui acord până la sfârșitul anului. Costa face presiuni asupra liderilor europeni pentru a accelera negocierile, înainte ca alegerile programate pentru anul viitor în Franța, Italia și Polonia să pericliteze discuțiile. El a avertizat că depășirea termenului-limită de la sfârșitul anului ar putea întârzia plățile UE către fermieri și cercetători după 1 ianuarie 2028, data la care este prevăzută intrarea în vigoare a noului buget. De altfel, concluziile oficiale ale reuniunii șefilor de stat și de guvern de săptămâna trecută subliniază că un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative necesare în 2027, astfel încât finanțarea UE să ajungă la beneficiari fără întreruperi începând din ianuarie 2028. Între timp, miniștrii agriculturii din statele membre vor încerca să convină asupra unei poziții parțiale de negociere privind politica agricolă comună după 2027, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit, programat pentru 26 și 27 octombrie.   Studiu fi-compass: finanțarea lanțurilor valorice agroalimentare din Europa Un studiu publicat de fi-compass analizează modul în care factori precum relațiile contractuale, integrarea pe verticală, apartenența la cooperative și organizații de producători sau orientarea către piață influențează accesul la finanțare publică sau privată al principalelor lanțuri valorice agroalimentare din Uniunea Europeană. Raportul, intitulat „De la fermă la piață: finanțarea lanțurilor valorice agroalimentare sustenabile din Europa”, examinează 33 de lanțuri valorice din zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Studiul oferă exemple concrete de filiere. În Grecia, este examinat lanțul valoric al cerealelor (grâu, orz și porumb), precum și cel al brânzei feta, al piersicilor și nectarinelor, de la producție până la comercializare. În Spania, studiul include producția de legume în sere în provincia Almería și producția de carne de porc și de vită. În Italia, sunt analizate filiere precum cea a brânzei Parmigiano Reggiano, a jambonului Prosciutto di Parma și cea a kiwi-ului și a căpșunilor. Pentru România, raportul include trei filiere: cea de grâu și porumb, cea de lapte, respectiv cea de plante oleaginoase și culturi proteice. Alte exemple sunt producția de roșii în Țările de Jos, cea de lapte în Danemarca și Polonia și producția de mere și pere în Belgia. Studiul este relevant atât pentru participanții la lanțul agroalimentar, pentru că identifică factorii care pot facilita sau limita accesul la finanțare, cât și pentru autorități și instituții financiare, deoarece oferă o bază pentru decizii de creditare sau politici publice mai bine fundamentate pentru fiecare filieră de produs din cele analizate.  Raportul și fișele de analiză pe țări și categorii de produse pot fi consultate pe site-ul fi-compass.   Comisia Europeană propune flexibilizarea normelor privind utilizarea digestatelor ca alternativă la îngrășămintele chimice Comisia Europeană propune o relaxare a normelor privind utilizarea anumitor digestate lichide, ca alternativă la îngrășămintele chimice. Proiectul, anunțat în Planul de acțiune al UE privind îngrășămintele și în Strategia pentru creșterea animalelor, urmărește să reducă dependența fermierilor de îngrășămintele sintetice pe bază de azot importate și cheltuielile acestora cu fertilizanții, pe fondul tensiunilor geopolitice și al perturbărilor de pe piețele mondiale. Inițiativa este susținută de un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care evaluează potențialul de utilizare în condiții de siguranță a digestatelor agricole ca fertilizanți. Proiectul a fost lansat în consultare publică pentru o lună. Ulterior, va trebui susținut de o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul pentru nitrați și examinat de Parlamentul European și de Consiliu, înainte de a putea fi adoptat oficial de Comisie.    EU Agri-Food Days 2026: soluții pentru provocările agriculturii și sectorului alimentar european Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene organizează, în perioada 8–9 decembrie, la Bruxelles, conferința EU Agri-Food Days 2026. Evenimentul va reuni fermieri, factori de decizie și reprezentanți ai diferitelor sectoare ale lanțului agroalimentar, alături de experți și alte părți interesate. Discuțiile vor analiza modul în care politicile europene și politica agricolă comună pot ajuta sectorul să facă față provocărilor economice, de mediu, digitale și sociale. Programul include și prima ceremonie de decernare a premiilor EU Agri-Hackathon, o competiție care încurajează dezvoltarea de soluții digitale pliate pe nevoile concrete ale fermierilor. Conferința va putea fi urmărită și online.   Bruxellesul găzduiește primul seminar în format fizic al platformei „Femeile în agricultură” Femeile fermiere, membre ale platformei „Femeile în agricultură”, se vor reuni la Bruxelles, în perioada 11–12 noiembrie, pentru a participa la primul seminar organizat în format fizic, care le va oferi oportunitatea de a face schimb de experiență și de a identifica soluții practice la problemele cu care se confruntă femeile din sectorul agricol. Discuțiile se vor concentra asupra obstacolelor în accesarea finanțării (inclusiv a microfinanțării), asupra exemplelor de bune practici în mentorat, consiliere și formare, precum și asupra modului în care membrii platformei pot contribui la dezvoltarea unor rețele naționale de mentorat care să faciliteze colaborarea și sprijinul reciproc între femeile fermiere. Evenimentul este organizat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, cu sprijinul Rețelei PAC a UE.

About

Agricultura europeană trece prin schimbări profunde. Reforma politicii agricole comune modifică paradigme vechi.

More From RFI România