Comisia Europeană a prezentat vineri, 12 iunie, măsuri de sprijin pe termen scurt destinate fermierilor care au nevoie să cumpere îngrășăminte pentru următorul sezon agricol, în cadrul Planului de acțiune, anunțat recent. Comisia intenționează să mobilizeze un sprijin financiar de 540 de milioane de euro, care poate fi completat de statele membre cu până la 200% din fonduri naționale. Această măsură urmează propunerii de majorare a rezervei agricole pentru 2026 cu 300 de milioane de euro. De asemenea, propune modificări punctuale ale politicii agricole comune, care să permită statelor membre să le asigure fermierilor acces mai rapid și mai flexibil la lichiditățile necesare pentru aprovizionarea cu îngrășăminte. Noua schemă va putea fi cofinanțată în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv din fondurile neutilizate care s-ar putea pierde, iar statele membre pot adăuga sume suplimentare de până la 200% din bugetele naționale. Sprijinul poate fi plătit ca sumă fixă pe hectar și implementat prin intermediul planurilor strategice PAC. De asemenea, statele membre vor putea acorda beneficiarilor de subvenții plăți directe în avans, cu o rată majorată, pentru a compensa costurile suplimentare cu îngrășămintele. Propunerile de modificare a politicii agricole comune trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu înainte de a fi puse în aplicare, iar majorarea rezervei agricole și disponibilizarea celor 540 de milioane de euro, cu pachetele naționale corespunzătoare, vor fi supuse votului în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor. Dacă statele membre sunt de acord, adoptarea finală este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii iulie 2026, anunță Executivul european într-un comunicat de presă. Dincolo de această relaxare financiară oferită fermierilor pe termen scurt, Comisia va continua să pună în aplicare Planul de acțiune privind îngrășămintele pentru a reduce expunerea la crizele viitoare. Într-un interviu acordat Euronews, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, vorbind despre deficiențele structurale din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte, a subliniat nevoia ca Europa să dezvolte o reziliență pe termen lung în domeniu, declarând: „Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, altfel, vor exista lipsuri de alimente în Uniunea Europeană”. Eurostat: prețurile produselor agricole au continuat să scadă în Uniunea Europeană În primul trimestru din acest an, prețurile produselor agricole din Uniunea Europeană au continuat tendința de scădere observată la sfârșitul anului trecut, în timp ce costurile cu bunurile și serviciile utilizate în agricultură au rămas, în medie, aproape stabile, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Prețurile produselor agricole au scăzut în 19 state membre, îndeosebi în Belgia, Germania și Lituania și au crescut în celelalte 8 țări, în special în Malta, Croația și Finlanda. Laptele și cerealele au fost mai ieftine în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, cu 15,5% în medie și, respectiv, cu 11,7%. Dintre inputurile utilizate în agricultură, îngrășămintele și amelioratorii de sol s-au scumpit, în medie, cu 6,6% în aceeași perioadă, în timp ce furajele și energia s-au ieftinit cu 4,9%, respectiv cu 0,6%. România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale costurilor de producție de la an la an (+5%). Totodată, a înregistrat a treia cea mai mică scădere a prețurilor produselor agricole. Propunerea Ciprului privind bugetul UE pe termen lung, în dezacord cu poziția Germaniei și a aliaților săi „frugali” Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene, care își încheie mandatul la 30 iunie, a prezentat la începutul săptămânii trecute un plan pentru o reducere cu 2% a bugetului multianual de două trilioane de euro propus de Comisia Europeană pentru 2028-2034, creând astfel o bază pentru negocierile care se așteaptă să fie lansate la reuniunea șefilor de stat și de guvern din perioada 18-19 iunie. Potrivit declarației responsabilei cipriote pentru afaceri europene, citată de agențiile de presă europene și preluată de Agerpres, această variantă a Ciprului este un compromis care ia în considerare opiniile exprimate în cadrul Consiliului atât din partea celor care își doresc un buget mai ambițios, cât și a acelora care solicită reduceri bugetare semnificative. Politico scrie, de asemenea, că propunerea guvernului cipriot a încercat să satisfacă în același timp o coaliție de șaisprezece țări care solicită mai mulți bani pentru agricultură și plăți regionale și o tabără rivală care cere un buget substanțial mai mic. Însă Germania și aliații săi, așa-numitele state frugale din nordul Uniunii Europene, recunoscute pentru rigurozitatea lor în privința disciplinei financiare, sunt departe de a fi mulțumite de reducerea de doar 2%. Berlinul solicită o prioritizare clară a cheltuielilor pentru apărare și competitivitate, căutând în același timp economii în domenii precum agricultura și finanțarea pentru coeziune. Cu toate acestea, oficialii germani rămân deschiși discuțiilor privind potențialele noi surse de venituri ale Uniunii Europene pentru finanțarea unor cheltuieli mai mari, „dacă acestea oferă o valoare adăugată clară”, dar exclud o eventuală suprataxare a profiturilor companiilor. De partea cealaltă, țările din sudul și estul Uniunii au salutat protejarea subvențiilor fermierilor și a plăților regionale de reduceri suplimentare față de planul inițial al Comisiei. În acest climat, se așteaptă ca Irlanda, care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie, să depună o propunere revizuită care să apropie pozițiile celor două tabere, dacă țările membre își doresc să finalizeze bugetul până la sfârșitul anului 2026 și să evite eventuale blocaje în negocieri, care ar putea apărea anul viitor, pe fondul alegerilor așteptate în mai multe state membre, printre care Franța și Spania.
